Marina Militara Germana la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX

Lucrare de licenta despre Marina Militara Germana la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX
Germania a reprezentat in secolul XIX un adevarat miracol economic, indeosebi dupa incheierea procesului de unificare prin forta initiat de cancelarul Otto von Bismarck. La aceasta opera a contribuit, cum era si firesc, armata prusiana, in cadrul careia un loc distinct l-a detinut flota. Istoriografia romana a acordat relativ putina atentie unui asemenea fenomen deoarece directiile principale de studiu au vizat aspectul politic al formarii statului national-unitar german, relatiile cu Franta, colaborarea economica europeana.

Desi completa, flota germana moderna s-a tratat, cu deosebire prin studiile si cartile publicate in Romania, prin prisma prezentarii activitatii submarinelor. Flota de suprafata a fost amintita doar cu ocazia unor mari batalii (Jutland) sau a altor actiuni spectaculoase (Emden, Goében). Asupra flotei, in general, s-au facut mai multe precizari statistice intre navele germane si cele ale Marii Britanii. Prea putin s-a exprimat comparatia cu flota altor tari in perioada moderna.

Observand aceste “pete albe” ale istoriografiei romanesti am ales acesta tema de studiu si sper ca munca de cercetare depusa si interpretarile aduse vor reprezenta o contributie binevenita la cunoasterea rolului flotei germane in perioada moderna. Acest proiect de licenta este impartit in patru capitole si cateva subcapitole, inspirate dintr-o bibliografie destul de complexa, aceasta fiind impartita in lucrari generale, lucrari speciale, dar si articolele din diferite periodice au contribuit la aflarea unor amanunte foarte interesante din istoria marinei militare germane. Pe langa aceste surse bibliografice am apelat si la informatii de pe internet care s-au dovedit foarte captivante.

Marina militara este un termen colectiv pentru navele de razboi ale unui suveran sau ale unei natiuni. Flotele de razboi ale popoarelor din antichitate, desi erau adeseori alcatuite din numeroase nave, nu pot fi, totusi, comparate cu cele de astazi, nici sub raportul dimensiunilor navelor si nici sub acela al fortei lor de propulsie si al calitatii lor ofensive. Navele maritime feniciene si cartagineze, grecesti si romane erau niste slepuri cu fundul plat care nu puteau sa navigheze pe vreme rea; in timpul unui gren1, largul marii insemna pentru ele sfarsitul.

Traversarea directa din Grecia in Italia sau din Africa in Sicilia, constituia pentru ele o actiune primejdioasa. Aceste nave nu puteau sa reziste presiunii velelor pentru care este adaptata nava militara moderna si aveau numai vele mici; ele se bizuiau pe rame si inaintau incet pe valuri. Busola marina nu fusese inca inventata, notiunile de latitudine si longitudine nu erau cunoscute, iar singurele calauze pentru navigatie erau, pe vremea aceea, scondrii costieri si steaua polara. Mijloacele pentru lupta ofensiva erau, de asemenea, putin eficace. Arcul si sagetile, lancile si greoaiele baliste si catapulte erau unicul armament care putea servi pentru lupta la distanta. Nu se puteau pricinui pierderi serioase inamicului pe mare atata timp cat cele doua nave luptatoare nu se aflau foarte aproape una de cealalta.

Lucrare de licenta despre Marina Militara Germana la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX

Lucrare de licenta despre Marina Militara Germana la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX
Introducere..........................5

CAPITOLUL I - Condiţiile istorice ale formării armatei multifuncţionale a Imperiului German Modern...........12

CAPITOLUL II - Flota militară, componentă esenţială a sistemului militar german până la începutul secolului XX
2. 1. Emden – spaima mărilor australe..........................20
2. 2. Cuirasatele germane......................................24
2. 3. Alte categorii de nave de luptă..........................32
2. 4. Activitatea flotei de submarine împotriva navelor militare.....38

CAPITOLUL III - Participarea flotei militare germane la Primul Război Mondial
3.1. Confruntări militare navale din 1914 ..........................49
3.2. Bătălia de la Falkland şi distrugerea flotei din Pacific......................52
3.3. Campanii din 1915 – Dogger Bank..........................55
3.4. Campanii din 1916 – Jutland..............................59
3.5. Confruntări navale în 1917...............................67

CAPITOLUL IV - Consecinţele tratatelor de pace de la Paris – Versailles asupra flotei germane moderne.................69

Concluzii ..........................73
Bibliografie ..........................86