Turismul Balnear in statiunea Baile Govora

CUPRINS



INTRODUCERE ......................................................................................... ..... 2

CAPITOLUL I - TURISMUL BALNEAR - FORMA DE TURISM DE SANATATE.........................................................................................................3
1.1. Delimitari conceptuale ........................................................... 3
1.2. Relatia turism balnear - turism de sanatate .....................................6
1.3. Tendinte in evolutia turismului balnear ............................................10

CAPITOLUL II - DIMENSIUNILE TURISMULUI BALNEAR ..............16
2.1. Turismul balnear in Romania .........................................................16
2.2. Analiza activitatii turistice balneare din judetul Valcea ..................20

CAPITOLUL III - PERSPECTIVELE TURISMULUI BALNEAR DIN STATIUNEA GOVORA..................................................................................33
3.1. Analiza turismului balnear in zona Govora ...................................... 33
3.2. Profilul turistului din zona Govora ........................................ 39
3.3. Strategii de dezvoltare a turismului balnear in zona Govora ........... 43

CONCLUZII .................................................................................................... 51

BIBLIOGRAFIE ....................................................................... 53

Lucrare de licenta despre Turismul Balnear in statiunea Baile Govora

INTRODUCERE

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii si bunuri proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenta al acestora. Ca fenomen social economic, incepe sa fie consolidat in Europa inca din 1880, iar in 1905 se contureaza prima sa definitie in care se arata ca " ...turismul este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, renasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii".

Turismul implica ideea alegerii deliberate a itinerarelor si a duratei sejurului de catre fiecare turist in parte, are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical si, in ultima instanta, urmareste satisfacerea dorintelor turistului.

Una din formele de turism careia i se acorda o deosebita atentie este turismul balnear, domeniu in care tara noastra dispune de factori naturali de cura de o mare valoare raspanditi in majoritatea judetelor tarii. In cele peste 160 de statiuni si localitati balneoclimaterice din Romania, pe langa factorii naturali de cura, statiunile noastre dispun de o gama larga de proceduri fizioterapeutice prin amenajarea sectiilor de electroterapie, hidroterapie, pneumoterapie si cultura fizica medicala, dotate cu aparatura moderna si deservite de personal calificat.

Lucrarea de fata urmareste dezvoltarea turismului balnear in una din statiunile cele mai reprezentative ale tarii, Baile Govora, avand in vedere posibilitatile superioare detinute in comparatie cu alte zone mai putin dezvoltate din punct de vedere turistic, dar si pentru a sublinia deficientele de management in centrul atentiei prestatorilor pentru satisfacerea exigentelor mereu crescande ale turistilor pacienti.

...........................................................

CAPITOLUL I
TURISMUL BANEAR - FORMA DE TURISM DE SANATATE

1.1 . Delimitari conceptuale

Inca din antichitate cultul bailor era dezvoltat in Roma antica, numai in oras existau 854 de bai populare si 14 bai de lux, alte bai renumite prin proprietatea lor curativa se aflau in Baiac, Puteoli, Cantibus, iar intre granitele Imperiului roman au fost amenajate numeroase statiuni balneare in jurul izvoarelor termale (Aachen in Germania, Baden in Elvetia, Vichy, Aix-les-Bains in Franta, Herculane in Romania, Aquincum in Ungaria, etc.), statiuni ale caror nume dainuie in prezent.

In Evul mediu, dupa caderea Imperiului roman de apus a decazut si cultul bailor, fiind in mare parte abandonate pe de o parte datorita nesigurantei calatorilor, iar pe de alta parte datorita spiritului ascetic al crestinismului din Evul mediu timpuriu.

In timpul cruciadelor, activitatea balneara a renascut, dar la scara mai redusa, datorita insecuritatii curantilor atat in timpul calatoriei cat si in timpul curei propriu-zise (in anul 1292 langa Plombieres a fost ridicata o cetate pentru protectia bolnavilor curanti).

In perioada medievala, cele mai multe bai terapeutice erau administrate de calugari, precum baile Bath (Anglia) sau Spaa (Belgia), Aix-la-Chapelle si Forges (Franta) care se gaseau in posesia Ordinului Capucinilor.
In secolul XIX, cand se transforma circulatia de calatori in turism propriu-zis, existau in Europa 160 statiuni balneare, unele foarte cautate, precum Wiesbaden si Baden-Baden (Germania) cu 30.000 si respectiv 25.000 turisti anual, iar altele vizitate de un numar mai mic de curanti - Aachen si Kissinger (Germania), Cassiano si Ischia (Italia), Ichlus-Tarasp (Elvetia), Spaa (Belgia).