Abordari empirice in analiza imaginilor

Trimis la data: 2010-06-07
Materia: Arte plastice
Nivel: Facultate
Pagini: 19
Nota: 7.21 / 10
Downloads: 80
Autor: Maia Valentin
Dimensiune: 36kb
Voturi: 4
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Una din principalele abordari empirice care a influentat analiza si conceperea ima-ginilor este cea strict perceptualista1. Pornind de la termenul de "perceptie" ca sursa a cunoasterii vizuale - fie ca nivel inferior al actului artistic, fie ca forma maxima de concentrare a semnificatiei - perceptualismul trateaza cunoasterea vizuala ca pe o acumulare de senzatii cu dimensiune psihologica. Perceptia este aici definita la limita abordarilor Gestalt, pentru care exista o legatura directa intre forma si continut; imaginile nu mai apartin neaparat mecanicii perceptive si nici interactiunilor ideologice la nivel social.
Trebuie sa distingem intre doua mari grupuri teoretice; primul, reprezentat de James Gibson2, considera perceptia ca pe un mecanism de transmitere directa a informatiilor de la retina in memorie. Perceptia este informatia receptata activ si in mod specific de catre privitor. Pentru Gibson "valorile" si "sensurile" imaginilor sunt percepute direct pentru ca ele sunt externe subiectului perceptiv si exista in afara procesului vederii.

A doua directie teoretica intelege perceptia ca pe un construct bazat pe cunostinte anterioare, ca un rezultat indirect al cunoasterii prin paradigme vizuale. Perceptia (pentru Richard Gregory3) nu este doar un rezultat al stimulului senzorial, ci este un produs al unei dinamici interpretative. O alta clasificare, de data aceasta separand nivelul functional de cel semiotic in cultura vizuala, gasim la David Victoroff4.

Victoroff descrie trei "scoli" consacrate ale analizei rolului imaginilor in publicitate: directia "clasica", a abordarii functionaliste; conceptiile "motivationiste", apartinand psihologiei profunzimilor; conceptia semiologica, provenita din lingvistica structurala si conceptia retorica, ce recupereaza figurile de stil si formele retoricii antice.

Construirea imaginilor in descendenta teoriei perceptualiste se intemeiaza pe trei concepte fundamentale: schematizarea, observarea si testarea; unde privirea este inteleasa ca facand parte dintr-un proces "tranzactional" intre ceea ce este observat si ochiul observatorului. Perceptualismul izoleaza produsul artistic in cadrul unor tehnici optice specifice mijloacelor reproducerii mecanice, nepermitand analizei sa acceada la sensurile existente dincolo de nivelul formal, de suprafata.

Analiza urmareste actul artistic autonom si autosuficient, substras "formarii sociale", care se desfasoara in beneficiul ideal al formelor, al placerii estetice si al presiunilor de natura artistica. Daca in mod evident formula radical opusa perceptualismului (istoria sociala a formelor culturale) exagereaza impulsul oferit de relatiile de putere si de raporturile structurale ale dominarii modelelor de productie, ori ale institutiilor momentului, perceptualismul procedeaza printr-o la fel de transanta anulare a presiunilor exterioare.

Pentru abordarile economiei politice si istoriei sociale, obiectul vizual nu este decat o "reproducere" a practicilor politice ale sistemului ideologic in care artistul lucreaza. Arta (si imaginile) ar apartine in primul rand nivelului material, iar materia este in mod necesar conditionata de fortele tehnologice care guverneaza societatea (si, implicit, de sistemul de semne cu care aceasta opereaza). Artistul este un "producator de obiecte cu semnificatie", expresii ale mediului, clasei sociale si ale tipului de proprietate pe care le favorizeaza (sau care ii sustin demersurile).

Perceptualismul trateaza puterea, relatiile politice sau antecedentele culturale ca si cand ar fi straine picturalului, ca si cand vizualitatea s-ar substrage contextului. Preocupat in mod deosebit de procesele "interne", desfasurate in interiorul Subiectului perceptiv, perceptualismul descrie senzatiile si activitatile vizuale asa cum se pre-zinta in sfera vizuala mentala, unde acestea sunt procesate. Numai ca informatiile devin "semne" abia atunci cand apare privitorul - receptorul mesajului vizual.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.