Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat

Trimis la data: 2009-04-06
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.62 / 10
Downloads: 20
Autor: Irina P.
Dimensiune: 80kb
Voturi: 120
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Ion Pillat (n. 31 martie 1891 - d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologator, editor, poet tradiţionalist şi publicist român. Este rudă pe linie maternă cu familia Brătianu. Bunicul său este cunoscutul politician Ion Brătianu, de altfel evocaţi în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeş în sus, în poeme ca Bunicul, Bunica, aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului.
Şi-a petrecut copilăria la moşiile Florica, pe Argeş şi la Miorcani, pe râul Prut. După 1945 poezia sa este trecută la index, evident din raţiuni strict politice. Fiul său, criticul şi romancierul Dinu Pillat este îndepărtat de la Facultatea de Litere unde era asistent al lui George Călinescu şi este condamnat la temniţă politică, manuscrisele îi sunt confiscate şi distruse.

Nepoata sa, Monica Pillat este o reputată anglistă. " Aci sosi pe vremuri " face parte din volumul de poezii "Pe Arges in sus" (1923), alaturi de "Florica", "Trecutul viu", "Batranii". Sunt poeme pe tema elegiaca a timpului ce se consuma in detrimentul fiintei umane, Ion Pillat, "pictor al atmosferei si al luminii" (Tudor Vianu), cautand in peisaj "arhitectura lui ascunsa", liniile profunde ale unei temporalitati ce conserva o lume patriarhala, fixata intr-o aura de eternitate.

Poet al expresiei concentrate, al condensarii semantice duse uneori, in "Poeme intr-un vers", la o extrema, dar pregnanta lapidaritate, in "Aci sosi pe vremuri" Ion Pillat foloseste distihul, mai usor de manevrat in amplele paralelisme, gradatii ascendente si descendente si efecte de contrapunct pe care le contine poezia. Cele doua secvente temporale, trecutul si prezentul, se intalnesc si se continua intr-o paleta imagistica infuzata in intreaga structura a textului poetic, organizata intr-o simetrie perfecta.

Poezia contine 39 de versuri (18 distihuri si trei versuri solitare, unu reluat sub forma de laitmotiv), impartite egal pentru fiecare secventa temporala. Unirea celor doua laturi ale timpului se face prin toposul neschimbat al poeziei, "casa amintirii cu-obloane si pridvor", expresie a perpetuarii acelorasi gesturi si acte umane in spatiul memoriei, poezia fiind, cum spunea G. Calinescu, "simbolizare a uniformitatii in devenire".

Perspectiva poetica este ea insasi adaptata schimbarilor de cadru, intre un plan al prezentului si rememorarea afectiva a aceleiasi povesti de dragoste in care numai protagonistii sunt altii. "Casa amintirii" este simbolul unui timp oprit, alunecand treptat in penumbra: "La casa amintirii cu-obloane si pridvor,/ Paienjeni zabrelira si poarta, si zavor.// Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc/ De cand luptara-n codru si poteri, si haiduc.// in drumul lor spre zare imbatranira plopii."

Spatiul poetic al trecutului se deschide brusc, cu o secventa narativa cu sensuri simbolice, plina de gratie si de efecte muzicale: "Aci sosi pe, vremuri bunica-mi Calyopi.// Nerabdator bunicul pandise de la scara/ Berlina leganata prin lanuri de secara.//

Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina/ Sari, subtire,-o fata in larga crinolina." Poetul individualizeaza veacul ce trecuse, al nouasprezecelea, prin fapte de cultura caracteristice, prin lecturi din Lamartine, poezia "Le lac" ("Lacul"), si din Ion Heliade-Radulescu ("un tanar Eliad"), din "Sburatorul".

Atmosfera erotica este tipic romantica, scenele de dragoste au loc "sub luna", campia este, prin efectul razelor argintii, "ca un lac", fiorii poeziei "Zburatorul" se conjuga cu fantasmele noptii, "cand deasupra casei ca umbre berze cad".

Contrapunctic, atmosfera de basm este marcata de cadenta neiertatoare a timpului, simbolizat, ca in poezia lui Eminescu, de clopot, ca un semn al trecerii, al succesiunii momentelor vietii: "Si cum sedeau... departe, un clopot a sunat,/ De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat." Ei traiesc, cum insusi poetul spune, iluzia unei "eternitati de-o clipa", contrazisa de timpul neiertator: "Dar ei, in clipa asta simteau c-o sa ramana...// De mult e mort bunicul, bunica e batrana...".basm este marcata de cadenta neiertatoare a timpului, simbolizat, ca in poezia lui Eminescu, de clopot, ca un semn al trecerii, al succesiunii momentelor vietii: "Si cum sedeau... departe, un clopot a sunat,/ De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat." Ei traiesc, cum insusi poetul spune, iluzia unei "eternitati de-o clipa", contrazisa de timpul neiertator: "Dar ei, in clipa asta simteau c-o sa ramana...// De mult e mort bunicul, bunica e batrana...".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.