Adevarata revolutie culturala

Desi putini au inregistrat pina acum aceste prefaceri, ele sint pe de-a-ntregul comparabile cu modificarea imaginii lumii care a avut loc in secolul al XVII-lea, cind ipoteza lui Copernic cistiga teren, Kepler precizeaza forma eliptica a orbitelor planetare, iar Newton descopera formula gravitatii care tine in loc sistemul solar. Ca si in acest caz, marea discutie epistemologica, in stare sa pulverizeze toate certituAZdinile pe care se bazeaza existenta omului obisnuit, vine la lumina abia 50-70 de ani dupa ce descoperirile au avut loc.

Descoperiri, la prima vedere, inocente si de natura tehnica, dar care, privite de la o anume distanta, par a sfida orice logica, impunindu-ne sa revizuim drastic imaginea pe care o avem despre realitatea in care traim.in marea discutie care a inceput deja sa infierbinte spiritele, filozofia nu mai are nici un loc. Ea si-a trait, in fond, traiul o data cu Hegel, care proclama ca, dupa el, filozofia nu mai are rost, intrucit el i-a dat o solutie definitiva.

Avea dreptate: Hegel si epigonii sai de stinga, Marx si Engels, sint ultimii filozofi pentru care filozofia inseamna o disciplina globala, cuprinzind stiintele naturii. Filozofia dupa ei renunta la globalitate si la viziuni cosmologice, pe care le lasa in grija stiintei. Filozofia moderna este filozofie a limbajului, nu a naturii.in consecinta, noile cosmologii nu mai sint produse de filozofi ci, asa cum era de asteptat, de matematicieni si fizicieni. Fizica pune problemele, iar matematica superioara ofera modele extrem de complexe si aparent paradoxale pentru a le da o solutie.

Este deja greu sa intelegem modificarea imaginii lumii produsa de teoria relativitatii generale a lui Einstein; este insa cu atit mai greu sa intelegem natura quantica a uniAZversului si consecintele bizare care decurg din ea. Chiar popularizarea stiintifica, foarte abundenta, de care se serveste aceasta autentica, gigantica revolutie culturala este de-ajuns de esoterica.

Cu toate acestea, nodul gordian trebuie taiat intr-un fel. Sa incercam.
in secolul al XVII-lea, episcopul anglican George Berkeley isi punea problema, perfect legitima, daca, dupa ce iesim dintr-o camera unde am vazut o masa, masa mai exista fara perceptia noastra.