Alchinele

Dand lui n. Val. Intregi obtinem termenii seriei omoloage in care ca in orice serie omoloaga , 2 termeniu consecutivi se diferentieaza intre ei printr-o gr. Mtilen. (-CH2-) Denumirea alchinelor se formeaza prin inlocuirea suf. –an de la alcanul corespunzator , cu suf. –ina . Seria omoloaga incepe de la n=2 Alchinele. Radicalii alchinici: CH=CH - etilena CH≡ C -etinil CH3-C≡C - propinil CH2-C≡CH - propagil Izomeria la alchine. Alchinele sunt izomerii de functiuni cu: -alcanii diciclici (Spirali) -cicloalchine -diene Alchinele , de la n=4 prez. fen. de iz. de pozitie dat posibilitatii pe care are tripla leg. de a ocupa poz. diferite in catena. Butina prez. urmatorii 2 izomeri de pozitie C4H8: CH≡C-CH2-CH3 1 butina CH3-C≡C-CH3 2 butina Alchinele. Structura alchinelor In catena alchinelor se intalnesc 2 tipuri de at. de C . ▪ 2 at. de C hibridizati sp - cei doi at. de C implicati in form. tiplei leg. ▪ at. de C hibridizati sp3 – implicati in formarea leg. simple acetilena -primul termen al seriei omoloage prezinta o structura (simetrie diagonala) dat hidrocarburii de simetrie digenala sp a celor 2 at. de C . Datorita hibridizarii sp unghiul si distanta dintre cei 2 at. de C triplu legati=1,21Ĺ fata de: -1,54 Ĺ in leg, C-C C≡C 1,21Ĺ -1,33 Ĺ in leg, C=C transferul metanului in acetilena ˚ 2CH4—>C2H2+3H2 Industrial transformarea se face prin doua procedee diferite intre ele prin sursa de energie necesara reactiei. Se identifica :procedeul de cracare a CH4 in arc electric; procedeul arderii incomlete. a) In cazul acestui procedeu energia necesara reactiei esste furnizata de descompunerea elementelor si se produc intre cei 2 electrozi metalici alimentati la o sursa de curent continu. Alaturi de reactia principal;a au loc si o serie de reactii secundare si de ceea ptr stoparea lor are loc stropirea brusca a mediului de reactie cu un jet de apa rece. Nu poate fi totusi evitata reactia de formare a C liber 1500˚C CH4 — —> C+2H2