Alexandru Lapusneanul

Trimis la data: 2004-06-10
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 9.37 / 10
Downloads: 17
Autor: Petre Bobeica
Dimensiune: 12kb
Voturi: 169
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Costache Negruzzi este o personalitate literara care face parte din
generatia pasoptista. Considerat întemeietorul nuvelei istorice
românesti, prezinta câteva aspecte din istoria Moldovei în mai multe
nuvele ca: "Alexandru Lapusneanul", "Sobieski si românii", "Regele
Poloniei si domnul Moldovei".
Nuvela "Alexandru Lapusneanul" a aparut în anul 1840 în revista "Dacia
literara" si prezinta cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul
între anii 1564 si 1569. Fiiind o nuvela, aceasta creatie cuprinde mai
multe personaje, printe care se numara: Alexandru Lapusneanul, Motoc,
Doamna Ruxanda, boierii Stroici si Spancioc precum si gloata (multimea
de oameni).

Alexandru Lapusneanul este pesonajul principal, individual,
protagonist si central, cu profil moral mai mult negativ. Principala
trasatura de caracter a acestuia este dorinta de razbunare. El este
asemenea lui Hamlet din tragedia shakespeariana, ambii fiind dominati
de o sete de razbunare.

De la început prezinta o ambitie iesita din comun, nu renunta la
planul sau de razbunare când asculta rugamintile boierilor soli si
raspunde în consecinta, cu multa ipocrizie:" -Daca voi nu ma vreti, eu
va vreu, raspunse Lapusneanul, a caruia ochi scânteira ca un fulger,
si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi, si voi merge ori cu
voia, ori fara voia dumneavoastra. Sa ma-ntorc ? Mai degraba-si va
întoarce Dunarea cursul îndarapt. A! Nu ma vrea tara ? Nu ma vreti
voi, cum întaleg ?"

Este disimulant si întelept, îsi da repede seama de planurile
boierilor când acestia îi fac propuneri. Este abil în folosirea
cuvintelor în folosul sau si îl acepta pe Motoc lânga el, nu pentru ca
îi este trebuitor, ci pentru ca vrea sa-l pedepseasca:"-Sa ma-ncred în
voi ? zise Lapusneanul întelegând planul lui.

Pesemne gândesti ca eu
nu stiu zicatoarea moldoveneasca: "Lupul parul schimba, iar naravul ba
? Nu stiu, ca fiind mai mare peste ostile mele, cum ai vazut ca m-au
biruit, m-ai lasat ? [...] Dar tu Motoace ? învechit în zile rele,
deprins a te ciocoii la toti domnii, ai vândut pre Despot, m-ai vândut
si pre mine, vei vinde si pe Tomsa, [...] îti fagaduiesc ca sabia mea
nu se va mânji în sângele tau; te voi cruta, caci îmi esti trebuitor,
ca sa ma mai usurezi de blastemurile norodului."

Ipocrizia lui depaseste orice limita în momentul în care se duce la
mitropolie, "îmbracat cu toata pompa domneasca", si tine discursul
catre boieri. Lapusneanul se preface a fi bun la suflet, cu gândul de
a se împaca si nici un boier nu se gândeste la adevarata lui fata,
câzând fiecare în capcana întinsa, în afara de Stroici si
Spancioc:"Boieri dumneavoastra!

De la venirea mea cu a doua domnie si
pâna astazi am aratat asprime catre multi; m-am aratat cumplit, rau,
varsând sângele multora. Unul Dumnezeu stie de nu mi-a parut rau si de
nu ma caiesc de aceasta; dar dumneavoastra stiti ca m-a silit numai
dorinta de a vede contenind gâlcevile si vânzarile unora si altora,
care tineau la rasipa tarii si la peirea mea. Astazi sunt alte
trebile. Boierii si-au venit în cunostiinta; au vazut ca turma nu mai
poate fi fara pastor, si pentru ca zice mântuitorul: Bate-voi
pastorul, si se vor îprastia oile.

Boieri dumneavoastra! Sa traim de acum în pace, iubindu-ne ca niste
frati, pentru ca aceasta este una din cele zece porunci: Sa iubesti
aproapele tau ca insusi pre tine, si sa ne iertam unii pre altii!".

În scurt timp, Lapusneanul îsi arata adevarata lui fata. El devine
impulsiv, dur cu sotia lui, desi înainte se purta frumos:" -Muiere
nesocotita! Striga Lapusneanul, sarind drept în picioare, si mâna lui,
prin deprindere, se razima pe junghiul din cingatoarea sa.".

Razbunarea lui fara limita, rautatea, ura, îl determina sa comita un
macel, dând astfel si un "leac de frica" doamnei Ruxandra careia îi
era teama, imaginea mortilor o înfiorau.

Lapusneanul cunoaste intentiile poporului si stie de "afacerile" lui
Motoc, astfel ca nu se opune uciderii acestuia, gasind totodata un
prilej pentru a-l pedepsi pentru ca l-a vândut:"Du-te mori pentru
binele mosiei dumitale, cum ziceai însuti când îmi spuneai ca nu ma
vrea, nici nu ma iubeste tara".

Domnitorul devine o fiara, daca nu mai omoara, acum îi mutileaza si îi
chinuie pe oameni. Ambitia îl face sa continue lupta împotriva
boierilor tradatori, ramânându-i de rezolvat doar pe Spancioc si pe
Stroici, care au fugit peste hotare, în Polonia:"Dar pentru ca sa nu
uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omenesti, nascoci tot
felul de schingiuiri. Scotea ochi, taia mâini, ciuntea si seca pe care
prepus".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.