Alexandru Macedonski - viata

Trimis la data: 2007-11-02
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 9.42 / 10
Downloads: 3562
Autor: Lucia Mateescu
Dimensiune: 10kb
Voturi: 352
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Numele sau se leaga de cel mai insemnat eveniment al epocii : Unirea Principatelor. Casatorit cu Maria, fica pitarului Dimitrie Paraianu, din autentica boierime olteneasca, si socotind neindestulatoare nobletea sud-dunareana a inaintasilor sai, tatal, Alexandru Macedonski, si-a confectionat singur un arbore genealogic fantast, de descendent al casei Biberstein, domnitoare in Lituania, mistificare in care ajunse sa creada el insusi.
General si minstru de Razboi in timpul domniei lui Al. I. Cuza (a carui alegere ca domn o sprijinise), iubitor de fast, ducea o existenta seniorala, puternic fixata in amintirea copiilor. Dupa pensionarea sa inainte de vrema, chestiunea Macedonski devine pretextul unei infruntari intre partidele liberal si conservator, generalul fiind rechemat (in ian. 1869) ca sef al diviziei teritoriale.Moartea sa neasteptata, in sept. 1869, trezeste in familie banuiala unei crime, pusa in legatura cu numeroasele dusmanii pe care si le atrasese generalul, fire impulsiva si dura.In contrast cu viata de lux de alta data, dificultatiile de dupa decesul tatalui, pensia, considerata neindestulatoare, oferita de guvern, creeaza la Macedonski, adolescent pe atunci, ideea persecutiei si a ostilitatii mediului, precum si nostagia onorurilor oficiale.

O atare optica este intretinuta si de mama, fire romantica, imaginativa, framantata, chiar predispusa sa dramatizeze, dominata de obsesia unei fatalitati ireductibile, astfel femeie fina, cu o cultura frenceza remarcabila si cu un adevarat dar al povestirii. Macedonski a primit educatia care se dadea pe atunci odraslelor unei familii boieresti : in limba franceza, cu un dascal in casa, si, in romaneste, la gimnaziul din Craiova, unde I se certifica absolvirea clasei a patra (1866-1868). Colegii si-l amintesc timid, hipresensibi cu o sanatate subreda, trecand adesea prin stari extatice si de usoara nevroza, cu o fantezie neobisnuita, avid de afectiune.Pentru insanatosire dar si pentu studii, mama il trimite in strainatate.Adolescentul de 16 ani colinda singur Austria, Italia si Elvetia, apoi din nou Italia. Era inscris de forma la Institutul Schwitz din Bucuresti si chiar la Facultatea de litere.

Debutase in ``Telegraful roman`` (in 1870) de la Sibiu cu o poezie trimisa din strainatate : Dorinta poetului. In 1872 e la Bucuresti pentru a-si pregati cel dintai volum, Prima verba, aparut in acelasi an. Intre timp situatia aventurii familiare devine tot mai nesigura. O slujba administrativa sau birocratuia, oricare ar fi fost ea, ii trezea o adevaarata repulsie lui Macedonski, atat de mandru de nobletea originii sale. Se adauga la aceasta credinta in misiunea poetului, in geniul lui, care il ridica deasupra existentei comune. ``Complexul genialoid`` al poetului, altuit pe mandria sa aristrocratica, se formeaza inca din vremea inceputurilor sale literare. Cateva recenzii binevoitoare ii dau incredere de nezdruncinat in calitatiile poeziei sale.

Totusi, in aceasta perioada, Macedonski isi canalizeaza energia spre alta cale posibila de dobandire a gloriei si de implinire a unui destin pe care si-l voia exceptional : politica, mai ales cea antidinastica (materializare in fapt a unor mai vechi resentimente familiale contra princepelui strain),ii oferea posibilitatile unei afirmari pe care o visa spectaculoasa. Macedonski intra in partidul liberal si scoate gazeta ``Oltul`` (1873). Atacurile antidinastice si enuntarea unor principii, sustinute cu impulsivitate si inabilitate chiar impotriva propriului sau guvern, atrag atentia asupra lui. Campania continuind cu o si mai mare energie pamfletara, Macedonski va fi judecat si arestat pentru un articol (din ``Oltul``), care cerea cu malitiozitate publicarea unei genealogi a familiei dominatoare. Procesul si zgomotul din jurul numelui sau ii dau mari satisfactii. Va relua in presa (in ``Telegraful``, 1875) atacurile antidinastice si va sustine idei republicane.

Curand incearca o mare dezamagire, caci se vede sters de pe listele liberale ale candidatilor pentru Camera. Macedonski intra atunci in gruparea celor nemultumiti de noul guvern liberal, sub conducerea lui N. Blaramberg, si impreuna cu Bonifaciu Florescu si Pantazi Ghica, scoate ``Stindardul`` (1876). Numit, dupa multe insistente, director al prefecturi judetului Bolgrad, este silit-dupa cateva luni-sa demisioneze. Macedonski ajunge in opozitie si seridica, in ``Vestea`` (1877), impotriva lui C. A. Rosetti si a``visitatorului`` politic al lui I. C. Bratianu. Primul, pentru al potoli I-l numeste, fara sa-l consulte, controlor financiar.

Macedonski,care se scotea astfel retrogradat, izbugneste in presa impotriva acestei functii ``incalificabile``, enumerandu-si meritele de combatant liberal. Solicita lui M. Kogalniceanu postul de atasat de legatie, dar e numit director de prefectura la Silista Noua (noiembrie 1878), functie pe care poetul o accepta, desi, sigur, n-o socotea pe masura posibilitatilor sale. Administrator pentru o vreme al plasii Sulina, dupa 18 luni de serviciu ramanein afara, cu sentimentul ratarii carierei politice si intr-o precara situatie financiara.

Idealist, imposibil de convertit la compromisuri in dezacord cu firea sa, irascibil si lipsit de tact, strain de micile si marile aranjamente si dezgustat de rapacitatea burgheziei, Macedonski ramasese la litera principiilor democratice ale burgeziei liberale din epoca pasoptista, vazute in puritatea lor ideala, cu o sensibilitate aparte fata de pozitia omului decultura in societate. In 1880 scoate ziarul satiric ``Tarara``, cu atacuri la adresa liberalilor si a regelui si in acelesi an, ``Literatorul``, prin care voia sa cucereasca gloria literala, dupa ce pierduse sperantele unei cariere politice.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.