Ambiguitate

Trimis la data: 2012-06-02
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 2
Nota: 4.86 / 10
Downloads: 23
Autor: Lavinia Stroe
Dimensiune: 11kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Termenul provine din fr. ambiguite, lat. ambiguitas. Ceea ce exprima doua sau mai multe sensuri posibile, a caror interpretare ramane echivoca, obscura. In stilistica, termenul se refera la utilizarea unui cuvant cu o pluralitate de sensuri, oferita de contextul poetic al comunicarii, imediate sau indepartate. A. poate fi considerata ca o conditie fundamentala a limbajului poetic (v.), avand un efect de obscurizare (comunicarile oracolelor erau in mod voluntar obscure), sau de revelatie imaginativa.
De la poezia antica la cea moderna, de la Homer la Mallarme, cuvantul poetic dobandeste in context o multitudine de sensuri. A., cu intelesul de confuzie, este totodata conditia fundamentala a comicului de limbaj (v. Comedie). In critica, termenul e introdus de primele studii bazate pe metoda explicarii semantice si psihanalitice a textului ("explication du texte"). Dupa lucrarile lui I. A. Richards si ale diversilor cercetatori freudisti ai limbajului artistic, W. Empson studiaza termenul intr-un sistem inchegat de actiuni in celebra carte: Seven Types of Ambiguity (Sapte tipuri de ambiguitate), 1930. Ideea fundamentala a lui Empson este ca A. distinge poezia de limbajul cotidian sau de cei explicativ al prozei.

Teoria A. propusa de Empson se bazeaza pe o reconsiderare a naturii si functionalitatii tropilor (v.) si mai precis a metaforei (v.). Dupa Empson, cuvantul poetic este subiectiv si ambiguu atat pentru modul de reprezentare a imaginii, cat si pentru ca deschide posibilitati multiple de interpretare. Teoria A. poeziei, ale carei radaAZcini se pot afla inca in poetica romanticilor germani, este expusa de Manifestele simboliste (v. Simbolism) si imagiste (v. Imagism) de la sfarsitul secolului XIX si inceputul celui urmator.

Constiinta polivalentei semantice a cuvantului poetic si a utilizarii sale gramaticale este prezenta in teoria mallarmeana a sugestiei (v.), in eseurile lui P. Valery despre simbol (v.), in teoretizarile lui Ezra Pound si T.S. Eliot asupra poeziei moderniste (v. Modernism). De asemenea, estetica romanului la Proust sau James Joyce dovedeste constiinta explorarii minutioase a plurisemnificatiei verbale.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.