America de Nord

Suprafata: 24.235.583 km²
Populatia: 465.000.000
Numar de tari: 23
Cea mai mare tara: Canada
Cea mai mica tara: Sf, Kitts si Nevis
Cel mai inalt varf: Denali/Muntele Kinley (Alaska) 6194m
Cel mai jos punct: Valea Mortii (California) 86 m sub nivelul marii
Cel mai lung rau: Mississippi
Cel mai mare lac cu apa dulce: Lacul Superior.

Relieful

In partea sa nordica, America de Nord are doua mari lanturi muntoase: Muntii Stancosi, care formeaza o bariera uriasa in vest, si mai vechii si impaduritii Apalasi, in est. Intre ei se intind Marile Campii fertile, brazdate de fluviul Mississippi. Canada de nord se gaseste sub Cercul Polar si mare parte din Mexic este la Tropic. Intre Canada si Statele Unite exista Marile Lacuri.

Marile lacuri

Asezate intre Canada si SUA, cele cinci Mari Lacuri acopera o suprafata totala de 246.300 km² si contin o cincime din apa dulce de pe Glob. Lacul Superior este cel mai mare lac cu apa dulce al lumii; celelalte sunt Huron, Michigan, Erie si Ontario. Acestea sunt legate de Atlantic prin estuarul Sf. Lawrence, care permite vaselor care se indreapta spre ocean sa foloseasca porturile din interiorul continentului.

Marele Canion

Cele mai mari chei ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din minunile naturale ale Americii de Nord. A fost sculptat din stancile Arizonei timp de milioanei de ani de catre raul Colorado si de afluentii sai. In unele locuri, canionul are 1.8 km adancime.


Sectiune transversala prin America de Nord

Calatoirind din California catre coasta Atlanticului, terenul se inalta pe culmile muntilor de coasta josi si continua pe asprii Stancosi. La est de Muntii Stancosi se afla Marile Campii, intrerupte de Marile Lacuri. Nu departe de coasta de de est sunt domolii Munti Apalasi.

Zonele de clima

Clima Americii de Nord variaza in functie de latitudine, de longitudine si de distanta fata de coasta estica sau vestica. Groenlanda este permanenta de un strat de gheata, iar tundra si taigaua rece se intind peste Nordul Indepartat. Campiile manoase din zona Marilor Campii se bucura de o clima calda, semiarida. In sud-vest, clima trece de la muntii inzapeziti la desert.

Lanturile muntoase

Muntii Stancosi, un lant montan nou comparativ cu celelalte, se intind in vestul continentului, de la Alaska la Mexic, unde continua ca Sierra Madre. La vest de Stancosi exista Muntii Coastei. Apalii, mai vechi, sunt paraleli cu coasta de est.

Tundra

Partile nordice ale Alaskai si Canadei se gasesc cuprinse in Cercul Polar. In verile racoroase si scurte, pamantul se topeste atat cat sa permita florilor sa infloreasca exploziv. Iernile lungi si aspre, cu temperaturi care scad sub -60°C.

Padurile de foioase

Mari paduri de foioase acopera zona de la sud de Marile Lacuri si ambii versanti ai Apalasilor in Canada si in SUA. Padurile tropicale se intind pe suprafete din America Centrala.

Padurile de conifere

Paduri vaste de pin, zada si molid se intind peste mare parte din Canada si Alaska, pe teritorii brazdate de rauri si lacuri. Padurile de conifere acopera de asemenea si coastele Muntilor Stancosi. Cele mai mari conifere sunt uriasii sequia de pe coasta Pacificului.

Marile Campii

Marile Campii sau preriile din centrul Canadei si din partea de centru-vest a SUA sunt numite adesea ,,cosul cu paine“, deoarece mari cantitati din graul produs la scara mondiala sunt cultivate acolo.

Deserturile

Regiunile de desert si de semidesert acopera nordul Mexicului si sud-vestul SUA, cu temperaturi covarsitoare si precipitatii extrem de putine. Aceste zone include Marele Bazin, Desertul Mohave, Valea Mortii si Desertul Sonora, care marcheaza si granita dintre SUA si Mexic.

Mlastinile

Acoperin 7.112 km², zona mlastinoasa Everglades (Florida, SUA) este printre cele mai vaste din lume. Intre Georgia si Florida, Mlastina Okefenokee acopera 1.555 km².

Fauna

Marea varietate de habitate ale continentului nord-american reprezinta un mediu proprice pentru numeroase exemplare de plante si animale, a caror, a caror proliferate se afla in contradictie cu cresterea popultiei umane, orasele din ce in ce mai mari si distrugerea habitatelor. Acestea din urma se intind de la tundra rece din nord, prin muntii de dimensiuni mari si padurile de conifere din est, prerii si mlastini, pana la deserturile din sud-vest.

Fauna din zonele umede

Zonele umede din America de Nord include lacuri, rauri, mlastini, zone umede subtropicale (Everglades, mlastini si mocirle). Tinuturile umede gazduiesc pasari de apa si mamifere semiacvatice, ca de exemplu castori si bizami, pesti si insecte.

Fauna de tundra

Aceasta regiune aspra aflata in portiunea cea mai nordica a Americii de Nord se caracterizeaza prin ierni lungi si geroase si veri scurte. Rogo-zurile, ierburile, muschii si lichenii supravietuiesc in stratul subtire care acopera solul inghetat. Vara, florile infloresc, insectele ies la suprafata, iar mamiferele si pasarile devin mai active.

Fauna desertica

In sud-vestul Americii de Nord exita deserturi aride, cum ar fi Sonoran. Plantele din aceasta zona, cum ar fi cactusii, sunt adesea suculente, cu tulpini ce inmagazineaza apa si frunze foarte mici sau absente pentru a reduce pierderile de apa. Multe din animalele desertului se feresc de caldura in timpul zilei, iesind din vizuini numai noaptea pentru a se hrani.

Fauna montana

Muntii Stancosi reprezinta unul dintre lanturile montane majore ale Americii de Nord. Odata cu cresterea altitudinii, vegetatia se schimba de la paduri de conifere si pasuni, la tundra si poiene, pana la stanci golase. Animalele de la fiecare nivel sunt diferite, in functie de hrana la care au acces si de anotimpuri.

Fauna padurilor de conifere

Padurile de confire ale Americii de Nord acopera o zona foarte larga. Verile sunt calde; iernile sunt reci si inzapezite. Fauna acestor paduri include porcii spinosi, iepurii salbatici vegetarieni si pradatorii, ca lupii si rasii.