Amintiri din copilarie-comentariu literar

Trimis la data: 2006-03-05
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 8.26 / 10
Downloads: 7000
Autor: Sorin Codrea
Dimensiune: 15kb
Voturi: 418
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Amintiri din copilarie - Primele trei părţi din Amintiri din copilărie au fost publicate intre anii 1881-1882, în revista Convorbiri literare. Ultima parte a fost editata postum, în 1892.Amintiri din copilarie
În Amintiri din copilarie, Creangă îşi recreează copilăria, către care se întoarce ca spre un spectacol al vârstei fericite. Prin amănuntele biografice, copilăria reconstituita a aparţinut lui Ion Creangă, dar prin semnificaţie este universala: „Aşa eram eu la vârsta cea fericita, şi aşa cred ca au fost toţi copiii, de când ii lumea asta şi pământul; măcar să zică cine ce-a zice.”

Copilăria apare ca o opera de aur, ca un tărâm al bucuriei şi inocentei, în care fantezia completează realitatea, iar jocul este suprema preocupare. Nica este „copilul universal”, de pretutindeni şi de oricând, în care toţi ne regăsim cu nostalgie.

Acestei copilării ideale, Ion Creangă ii oferă un mediu real de existenta, un cadru uman şi geografic, care este satul Humuleşti, locul natal al prozatorului.

Amintirile se structurează pe doua planuri: unul urmăreşte procesul de formare al lui Nica şi evoluţia lui spirituala în contextul mediilor sociale pe care le străbate; celalalt plan surprinde universul vieţii ţărăneşti şi instituţiile sociale ale vremii.

Amintirile se deschid cu evocarea comunităţii humuleştene. Creangă se introduce pe sine, copilul de altădată, în lumea satului de atunci, evocând trecerea prin şcolile din Humuleşti şi din Broşteni şi opiniile părinţilor despre scoală.

Începutul celei de a doua părţi este un laitmotiv liric, izvorât din regretul pentru viata apusă. După ce insista asupra atmosferei din casa părinteasca, dominată de personalitatea Smarandei, naratorul reînvie întâmplările hazlii al căror erou a fost: furtul cireşelor de la mătuşa Mărioara, furtul pupezei din tei, întâmplările cu moş Chiorpec, ciubotariul, scena de la scăldat s.a. Daca prima parte era realizata prin succesiunea cronologica a evenimentelor, cea de a doua este recreata prin discontinuitatea amintirilor selectate de capriciul memoriei involuntare.

În partea a treia, după prezentarea împrejurimilor satului, narează trecerea sa prin Şcoala domnească din Tg. Neamţ şi prin Şcoala de catiheţi din Fălticeni.

Ultima parte, ce începe tot cu evocarea satului natal, relatează drumul spre Seminarul de la Şcoala, din Iaşi. Creangă simte ca aceasta călătorie echivalează cu definitiva despărţire de satul natal.
Al doilea plan al Amintirilor conturează satul romanesc tradiţional.

Lumea rurala este privita din interior de un om care cunoaşte ocupaţiile oamenilor, tradiţiile şi obiceiurile locului. Chiar daca, după cum dovedesc documentele, satul Humuleşti era un sat modest de oameni nevoiaşi, pentru Creangă este un sat mare, răzeşesc, întemeiat în toata puterea cuvântului, cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mandre, care ştiau învârti şi hora, dar şi suveica.

Descrierea satului din partea a III-a a Amintirilor are semnificaţia unei deschideri către priveliştile lumii. Humuleştiul este situat la intersecţia drumurilor ce duc spre scaunul Moldovei, spre mănăstirile Neamţ, Văratec, Agapia şi spre cetatea Neamţului. Apoi, privirile se rotesc de jur împrejur şi descoperă aşezările şi ocupaţiile oamenilor, sugerând în acelaşi timp trăsăturile lor psihologice. Locuitorii din Vânătorii Neamţului sunt sămânţă de viteji, pentru ca strămoşii lor s-au bătut cu regele Sobieski; cei din Boiştea şi Ghindoani sunt bogaţi şi cinstiţi, cei din Blegea, generoşi.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.