Anatomia si fiziologia pielii

Pe suprafata palmara, o serie de santuri curbe delimiteaza dermatoglifele, determinate genetic.Porii (depresiuni infundibuliforme) fac parte, de asemenea, din desenul cutanat normal si corespund orificiilor pilosebacee sau ale glandelor sudoripare.

Grosimea pielii variaza dupa regiunea topografica. Astfel la palme si plante atinge 4 mm, iar la pleoape, preput, intre 0,2 - 0,5 mm. Difera si in functie de varsta si sex. La femei, copii si batrani pielea este mai subtire.Culoarea depinde de cantitatea si tipul pigmentului melanic, de vascularizatia dermului superficial, de cantitatea de carotene din stratul cornos si hypoderm.

Structura microscopica a pielii
Structura organului cutanat este construita din tesuturi epiteliale( epiderm, glanda, firul de par, unghii), din tesutul conjunctiv al dermului si hipodermului, la care adaugam muschii proprii, vasele si nervii de la acest nivel.De la suprafata spre profunzime, la microscopul optic, intalnim epidermal, jonctiunea dermo-epidermica, dermul si hipodermul.

Vascularizatia pielii
Pielea este un organ bine vascularizat, primind 10% din debitul cardiac. Vasele sanguine sunt dispuse la nivelul dermului si hipodermului, epidermal neavand retea circulatorie.
Reteaua vasculara a pielii este organizata in doua plexuri : plexul vascular profund, situate la granite dermo-hipodermica, si plexul vascular superficial, situate in dermul papilar( dermul superficial). Circulatia arteriala este de tip terminal. Pielea contine si vase limfatice.