Aparatul respirator

Aparatul respirator:Nasul şi cavitatea nazală formează primul segment al acestui aparat. Nasul, formaţiunea mediofacrală cu caracteristici specifice fiecărui individ şi cu dublu rol funcţional (respirator şi olfactiv) îmbracă forma unei piramide cu baza în jos.

Este alcătuit dintr-un schelet osteocartilaginos compus din oasele nazale, cartilajele laterale, cartilajele aripii nasului (alare mari şi mici), ca şi altele accesorii, mai mici. La exterior este acoperit de un strat de muşchi superficiali — pieloşi — şi tegumente, iar la interior, căptuşit de mucoasa nazală, cu excepţia vestibulului căptuşit de tegument.

Nasul prezintă o cavitate nazală care este împărţită de un perete median (sepf nazal) în două cavităţi, numite fose nazale. Septul nazal este format din lama per¬pendiculara a etmoidului şi osul vomer (sept osos), care se continuă anterior cu septul cartilaginos, pînă la vîrful nasului (apex nasi), unde se termină cu septul fibros, mobil.

Fosele nazale comunică cu exteriorul prin două orificii, numite narine, iar cu faringele, prin două orificii largi, meaturi nazofaringiene, choane pe schelet. Fiecare fosă nazală prezintă anterior, in dreptul aripii nazale, un vestibul nazal, prevăzut cu un prag denumit „limen nasi” peri (vibrise) şi glande, şi fosa nazală propriu-zisă, ce purifică şi umectează aerul inspirat, Fosa nazală are patru pereţi, dintre care cei lateral este mai complicat şi prezintă trei lame osoase : cornetele (concile) nazale, superior şi mijlociu, prelungiri ale osului etmoid, şi cel inferior ataşat maxilarului ca os independent.

Dedesubtul lor se formează nişte spaţii numite meaturi nazale in care se deschid sinusurile paranazale, cavităţi accesorii ale foselor nazale. Acestea sînt sinusurile frontale, etmoidale, ale maxilarului şi ale sfenoidului. Cavităţile nazale sînt căptuşite de o mucoasă foarte bogat vascularizatâ şi împărţită funcţional în două regiuni: una în treimea superioară, mucoasa olfactivă, şi una în partea inferioară, mucoasa respiratorie.