Argumentare la liric - Lacul

Trimis la data: 2004-12-11
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 7.69 / 10
Downloads: 8980
Autor: Soare mihaela
Dimensiune: 7kb
Voturi: 1348
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Genul liric include totalitatea operelor literare in carea utorul isi transmite mesajul care consta in sentimente , trairi , idei, convingeri in mod direct . Liricul este prin excelenta domeniul maximei subiectivitati. Textul se structureaza in jurul eului liric ce devine o marca distinctiva a genului. Eul liric este acea voce interioara la care autorul apeleaza pentru a-si marturisi gandurile si sentimentele. Stuctura textului poate fi evidenta exterioara dar si interioara in functie de mobilitatea ideilor.
Prezenta imaginilor artistice ofera densitate textului. Limbajul artistic conduce catre incifrare iar elementele prozodice definitiveaza textul si ofera de cele mai multe ori muzicalitate. Lirica romaneasca si-a gasit expresia absoluta in opera lui Eminescu supranumit regele sau “luceafarul” poeziei noastre. Printre opereke reprezentative se numara si textul intitulat “Lacul”.

Structura textului este consacrata in genul liric. Poezia se organizeaza in 5 stofe de tip catren. La nivelul structurii interne putem delimita patru tablouri. Primul tablou corespunde strofei intai si delimiteaza un cadru romanitic. Al doilea tablou se concreatizeaza in jurul strofei a doua si descrie asteptarea poetului. Al treilea tablou contine urmatoarele doua strofe si reda un posibil ritual al iubirii pe cand cel de-al patrulea tablou realizat in ultima strofa contine constientizarea tristei realitati.

Eul liric reprezinta in acest text o prezenta explicita, dar observam o multiplicare a ipostazelore sale caci daca in primul si in al doilea tablou el este redat prin forme verbale si pronominale de persoana I singular in tabloul al treilea se observa prezenta preferinta pentru persoana I plural, iar in ultima parte a textului constatam revenirea la ipostaza primara. Aceasta trecere poate fi explicata prin setea de implinire prin eros a poetului. In singuratatea sa poetul aspira catre o echilibrare prin cuplu iar in momentul in care constata ca acest lucru este imposibil devine trist si meditativ.

Primul tablou se realizeaza in jurul temei naturii, apar si motive specifice precum cel al acvatic reprezentat prin lac, cel al codrului si cel vegetal. In conceptia eminesciana lacul este evocat mai ales intr-o forma statica capatand astfel o conotatie temporala semnificand eternitatea. In textul de fata insa lacul devine motivul central fapt subliniat chiar prin titlu. Este redat in tip explicit in prima si ultima strofa si indirect in sintagme precum : “maluri”; “ trestii”; “sa plutim”; “unduioasa apa”;” glas de apa” in strofele mediane. Deducem astfel ca in jurul acestei realitati se configureaza intregul imaginar poetic al textului . In acest prim tablou, lacul este personificat , el tresare si “cutremura o barca” preluand astfel sentimente ale poetului si devenind un substitut al eului liric.

Se realizeaza si efecte cromatice avand o semnificatie in plan simbolic. Astfel epitetul “ cercuri albe” trimite catre idea de puritate si perfectiune si epitetul “albastru” sugereaza absolutul. Aceasta semnificatie cpompleteaza de fapt sensul oferit de un alt motiv eminescian respectiv cel al codrului. In viziunea marelui poet, codrul devine in sine o lume a perfectiunii , o lume in care omul se simte la adapost de forta destinului si in care iubirea absoluta se poate implini.

Motivul vegetal ofera in acest text un efect deosebit si oarecum atipic pentru opera eminesciana. Eminescu nu epateaza printr-o coloristica evidenta fiind mai curand preocupat de efectele olfactive ale motivului. In cazul acestui tablou se realizeaza un contrast intre albastrul lacului si reavarsarea de galben a nuferilor. Galbenul este o culoare vie, exprimand vitalitate si anticipand tema iubirii din urmatoaul tablou. Tabloul al doilea se realizeaza printr-o impletire tematica deoarece pe lamga tema natirii mai apare si tema iubirii. Eul liric este clar afirmat , poetul vizualizandu-se in singuratate asteptand cu nerabdarea aparitia iubitei.

Repetitia adverbului parca (“parc-ascult si parc-astept”) creeaza un efect de vraja in care realitatea isi estompeaza contururile astfel fiind abia perceputa. Ceea ce se evidentiaza este grafia diferita a pronumelui personal de persoana a III-a singular feminin, element ce poate fi explicat prin aspirarea catre gasirea unui ideal feminin. Asa se explica si lipsa portretului fizic al iubitei in acest text caci idealul reprezinta o farama din absolut inar absolutul nu poate fi concretizat. Poetul ofera aparitie iubitei sale un verb consacrat luminii solare: “ea din trestii sa rasara”, verbul in sine include intreaga conceptie eminesciana asupra iubirii. Iubirea este mai mult decat un sentiment este o sursa a vietii.

Tabloul al treilea surprinde un posibil ritual al iubirii. Poetul continua sa aspire catre un ideal feminin , neexistand astfel dovada realizarii. De aceea verbele sunt amplasate la modul conjunctiv (sa sarim, sa scap). Lacul ramane o realitate implicita, dar atmosfera de vraja se accentueaza. Senzatia de magie este creata prin evocarea unei miscari lente cum ar fi plutirea sau prin evocarea unei sonoritati abia perceptibile cum ar fi fosnetul vantului printre trestii sau sunetul abia inganat al apei.

Ultimul talou se realizeaza prin constientizarea tristului adevar. Se creeaza astfel un dezacord intre vis si realitate , dezacord semnalat prin intermediul conjunctiei adversative “dar si subliniat prin verbul la forma negativa “”nu vine”. Aceasta constientizare lasa loc tristetii, stare exprimata la nivelul punctuatiei prin punctele de suspensie. Si totusi destramarea iluziei nu conduce catre durere.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.