Argumentare roman realist - Ion

Trimis la data: 2007-07-11
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 8.68 / 10
Downloads: 16
Autor: Sergiu Davidescu
Dimensiune: 8kb
Voturi: 576
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Romanul este o specie epică dificil de definit datorită polimorfismului său. Există nenumărate încercări de definire a romanului, fără ca una dintre ele să surprindă ferm caracteristicile valabile pentru orice roman. O definiţie a romanului ar fi că este o operă epică în proză, rar în versuri, de mare amploare, cu acţiune complexă, multiplană, implicând un număr mare de personaje.
Publicarea romanului „Ion” în 1920, arată opţiunea lui Rebreanu pentru realism şi-i aduce consacrarea ca scriitor matur care a a tins virtuozitatea. Totodată, prin aceste roman, el polemizează cu toată literatura idilică, propunând o proză de observaţie realistă dură.
Romanul cuprinde atât palierul vieţii sociale, cât şi pe cel al vieţii individuale conform unei năzuinţe de a surprinde în roman pulsaţia vieţii. Există câteva întâmplări reale care susţin geneza romanului desfăşurată pe o perioadă îndelungată. Între acestea se află imaginea unui ţăran zărit de Rebreanu, într-o Duminică, la marginea satului, în straie albe, sărutând pământul ca pe o iubită.

Ca roman realist tradiţional, „Ion” ilustrează tipul numit de N. Manolescu „roman doric”, având acţiune cronologică, perspectivă narativă omniscientă, personaje tipice şi viziune veridică. Trăsăturile de roman realist se evidenţiază în obiectivitatea viziunii, în sensul reprezentării impersonale a realităţii, cu toate că scriitorul nu înregistrează cinematografic realitate, ci o reflectă activ, prin selecţie şi interpretare..
Din obiectivitatea viziunii rezultă stilul sobru, solemn, „cenuşiu” al romanului, definindu-l pe Rebreanu drept scriitor anticalofil.
O altă trăsătură a romanului realist este observarea omului în mediul său de viaţă, în determinările materiale şi sociale pe care le dau munca, familia, obiceiurile şi credinţele, etc. De aici rezultă caracterul monografic al romanului „Ion”, în care imaginea comunităţii săteşti este urmărită în ritmurile vieţii ei specifice.
În roman se construiesc personaje tipice, reprezentative pt o categorie sociale, cum este Ion, care ilustrează tipul ţăranului însetat de pământ. Titu herdelea întruchipează intelectualul înstrăinat de sat prin viaţa urbană, Ana este tipul femeii victimă, iar vasile Baciu este tipul ţăranului îmbogăţit prin zestrea nevestei.

Discursul epic subliniază prin claritate şi coerenţă, caracterul de roman realist. Materia epică se distribuie pe două mari părţi intitulate „Glasul pământului” şi „Glasul iubirii”, sugerând două forţe care determină destinul protagonistului. Părţile îşi corespund simetric prin cele 13 capitole între care primul se numeşte „Începutul”, iar ultimul „Sfârşitul”. Simetria lor este dată de reiterarea câtorva motive: drumul, Hristosul de tinichea sau hora satului, ceea ce sugerează că orice început cuprinde semnele sfârşitului, iar sfârşitul oferă promisiunea unui nou început.
Materia epică se distrubuie în trei planuri narative paralele şi interferente uneori: planul vieţii cuplurilor Ion-Ana, Ion-Florica, George-Florica, acesta fiind considerat şi planul central, Planul familiei Herdelea şi al preotului Belciug, cât şi planul comunităţii ţărăneşti sunt planuri secundare care contribuie la dezvoltarea firului central. Dispunerea lor este concentrică, iar legarea se face prin alternanţă. În interiorul fiecărui plan narativ, episoadele se leagă prin înlănţuire, ceea ce creeează iluzia vieţii şi dă veridicitate romanului.

Ideea de diferenţiere a vieţii, specifice fiecărui plan narativ este sugerată de la începutul romanului, câd, la horă, doamna Herdelea dezaprobă amestecul dintre „ţărani” şi „domni”. Totuşi, interferenţele planurilor sunt destul de numeroase, dovedind că viaţa transfigurată este un univers cosmic, în care destinele omeneşti sunt întreţesute.
Printr-o lectură tradiţională, romanul dezvăluie tema relaţiei ţăranului cu pământul, proiectată pe fundalul mai larg al satului ardelenes de la începutul sec XX. În profunzime, romanul cuprinde, însă, o temă cu mai mare încărcătură semnificativă, din moment ce personajul principal nu este un caz particular de ţăran ahtiat de pământ, ci, mai mult decât atât, el reprezintă ipostaza unei patimi omeneşti exprimând instinctul de posesiune.
Perspectiva narativă argumentează caracterul de roman realist. Naratorul este obiectiv, omniscient, ştie mai multe decât personajele şi le dirijează destinele ca un regizor universal. Prin poziţia sa, el sugerează că omul se află sub puterea destinului care acţionează ca o fatalitate. Naraţiunea se derulează la pers a IIIa, sunt absente mărcile subiectivităţii, ceea ce dă stilului un aer „cenuşiu”, solemn,

Acţiunea romanului începe într-o duminică, în care locuitorii satului pripas se află la horă, în curtea văduvei lui Maxim Oprea. Se conturează în stil realist o expoziţiune în contextul căreia se descrie detaliat cadrul acţiunii, iar, mai apoi, se plasează în acest cadru personajele.
Conflictul se deschide când Ion se hotărăşte să o ia pe Ana la joc, deşi o iubes pe Florica. Acest prim fir conflictual conduce spre conflictul central reprezentat de dorinţa lui Ion de a obţine pământul ei pt a fi respectat de comunitate. Conflictul central, tradus n roman ca un conflict exterior, este urmat de un conflict interios sugerat de cele două forţe „Glasul pământului” şi „Glasul iubirii”, ce acţionează succesiv, deşi protagonistul are nevoie să şi le asume simultan. Acest conflict central are un sens tragic, deoarece eroul se confruntă cu o forţă mai presus de sine, forţa pământului, pe care nu o poate stăpâni, ajungând să fie strivit. Ceea ce determină începutul conflictului este întâlnirea de la horă a lui Ion cu Vasile Baciu. În urma confruntării, Ion se simte umilit şi îşi aprinde în suflet o dorinţă de răzbunare, care-l va conduce spre un final tragic, previzibil, specific naraţiunii realiste.

În cercul provocărilor intră şi george Bulbuc, fapt ilustrat prin scena încăierării de la sfârşitul horei în care Ion şi George nu se bat pt lăutari, ci pt aceeaşi femeie- Florica. Ion iese învingător deocamdată, dar, la sfârşit, într-o scenă simetrică, ei doi se luptă din nou pentru Florica, iar Ion este ucis cu sapa de către George.
În acest fel, putem spune că finalul romanului este închis. Moarte lui ion se produce subit, George reprezentând „o mână” sau „o unealtă a destinului prevestitor”.
Carcterul epopeic al romanului este dat şi de numărul de personaje care se mişcă mai aproape sau mai departe de personajul titular şi sunt construite prin tipizare.

Figura protagonistului este plăsmuită în linii verosimile: Ion este prezentat ca personaj complex, tipic până la un punct şi simbolic, totodată. El tinde spre unicitate tocmai prin intensitatea cu care trăieşte relaţia sa cu pământul. Ca personaj realist este urmărit sub o reţea de determinări social-economice. De-a lungul acţiunii se profilează ca o fiinţă contradictorie ce oscilează între calm şi violenţă, gingăşie şi brutalitate, viclenie şi naivitate. Ca personaj tipic, ilustrează tipul ţăranului împătimit de pământ, al victimei învinse de fatalitatea instinctului de posesiune.
Naraţiunea la pers a IIIa presupune absenţa intervenţiei subiective a naratorului. Stilul direct alterneză cu stilul indirect şi este prezent stilul indirect liber: „Îşi zicea din ce în ce mai des că nu va ajunge niciodată să aibă şi el ceva. Va să zică, va trebui să fie veşnic slugă p la alţii ?...” În ciuda stilului sobru, impersonal, se observă diversitatea procedeelor artistice utilizate pentru plasticizarea ideilor: personificarea, epitetul, comparaţia şi hiperbola („Brazda culcată îl privea neputincioasă, biruită, umplându-i inima deodată cu o mândrie de stăpân.”)
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.