Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult

Intre povestitor si ascultatori exista o conventie artistica: acceptarea supranaturalului, a fabulosului. Timpul si spatiul basmului sunt imaginare, chiar daca multe elemente amintesc de universul obisnuit. Timpul este nedefinit, rupt de cotidian, spatiul nu este precizat. Actiunea urmeaza o linie ascendenta, astfel incat de cele mai multe ori, inceputul se afla in opozitie cu sfarsitul, eroul facand un salt de la o pozitie umila la una inalta. Basmul cult copiaza modelul popular, imitand relatia de tip oral dintre povestitor si ascultatori.

In lumea basmului, se intra si se iese cu formule specifice. Formulele initiale pregatesc auditoriul pentru ideea ca ceea ce se va nara este rodul imaginatiei. Formulele mediane au rolul de a mentine legatura cu auditoriul, de a-i atrage atentia ca s-a renuntat la un fir fabulativ. Formulele finale sugereaza ca totul a fost o nascocire, producand iesirea din spatiul si timpul fabulos. Apar cifre si simboluri fatidice, care au incarcatura magica.Argumente pentru incadrarea operei "Povestea lui Harap-Alb" in specia literara basm cult:

Opera se inscrie in schema tipica a unui basm: Mezinul este supus unor probe pentru a se arata vrednic sa plece la drum. Cu ajutorul unei batrane gaseste calul si straiele care il vor ajuta sa ajunga la Verde Imparat. Apoi, infrunta ursul pe care il intalneste in drum, si care se dovedeste a fi chiar tatal sau. Dupa trecerea probelor, apare interdictia, caci imparatul il sfatuieste sa se fereasca de omul span. Mezinul incalca interdictia, iar spanul il transforma in sluga lui. Schimbarea conditiei eroului este marcata formal prin botezarea cu numele de Harap-Alb, care sugereaza existenta contradictorie a acestui personaj devenit rob in ciuda originii sale nobile.

La curtea Imparatului Verde, spanul incearca sa obtina tronul si este supus unor probe, a caror indeplinire este pusa pe seama lui Harap-Alb: furtul salatelor din gradina ursului, obtinerea nestematelor cerbului, aducerea fetei de imparat. Fata imparatului se indragosteste de Harap-Alb, ii dezvaluie identitatea si il respinge pe span. Aceste il ucide pe Harap-Alb, dar, cu ajutorul apei vii, acesta este adus la viata de catre fata imparatului. Cei doi fac nunta mare, aparand astfel motivul traditional de incheiere a basmului popular.