Asistenta sociala

Gradul de civilizare a societăţii în mare măsură este determinată de atitudinea faţă de aceste persoane ce au un handicap mintal. Crearea condiţiilor pentru educaţie şi învăţămînt, adaptare socio-profesională şi integrare socială a persoanelor respective constituie şi un obiectiv principal al oricărui stat şi a comunităţii mondiale în general.

Tema mai poate fi actuală şi prin stringenta diferenţiere a persoanelor cu handicap mintal, care este determinată de particularităţile individual-tipologice a persoanelor anormale şi asigură realizarea maximală a posibilităţilor de cunoaştere a acestora.

Diferenţierea persoanelor cu handicap mintal este o problemă fundamentală a ştiinţei defectologice, o acţiune complexă care se realizează interdisciplinar (medicină, psihologie, pedagogie, etc.) axîndu-se pe particularităţile dezvoltării psihofizice individuale. Problema handicapului în rîndurile copiilor şi tinerilor este una dintre cele mai acute nu numai în domeniul de ocrotire a mamei şi a copilului dar şi în viaţa socială a ţării.

Actualitatea temei mai este determinată şi de un număr mare de factori:
a)nivelul înalt al handicapului şi tendinţa generală de creştere a acestuia cu implicaţii asupra stării de sănătate a tinerilor cu handicap mintal şi resursele muncitoare ale societăţii.

b)apariţia în familie a unui copil ce are un handicap şi mai ales cînd are un handicap mintal ; în 20% din cazuri afectează planurile profesionale a părinţilor dar mai ales a mamelor, în 80% din cazuri mamele ce cresc şi educă copii cu handicap neuro-psihic renunţă la activitatea lor de muncă.

c)se dereglează climatul psihologic în familie: 3% din familii se destramă, 9,2% din taţi încep să facă abuz de alcool.
d)se măresc cheltuielile statului pe contul pensiilor, subvenţiilor, serviiciilor medicale acordate copiilor ce au un handicap mintal mai ales.

e)într-o măsură oarecare persoanele ce au un handicap mintal cît şi celelalte categorii de persoane ce au alte tipuri de handicap influienţează situaţia demografică în republică.

Scopul lucrării constă în studierea problemei legată de protecţia persoanelor cu handicap mintal atît în plan social cît şi în plan legislativ la fel şi determinarea particularităţilor specifice de dezvoltare a psihomotricităţii, a integrării lor sociale şi profesionale şi a capacităţilor de muncă a acestor persoane ce au un handicap mintal.

Obiectivele lucrării sunt:
pentru a studia mai aprofundat problema ce ţine de protecţia persoanelor cu handicap mintal ar fi bine dacă se va studia şi se va face cunoştinţă cu un anumit număr de literatură şi monografii referitoare la acest domeniu.altul ar fi şi acela de a cunoaşte numărul persoanelor ce au un astfel de handicap atît din mediul urban cît şi din cel rural.

Metodele şi tehnicile de studiu
Studierea problemei abordate s-a realizat prin aplicarea unui complex de metode: studierea şi analiza literaturii ştiinţifice de specialitate (analiza documentară), s-a mai utilizat şi metode teoretice – analiza empirică – observarea.

Însă toate acestea nu soluţionează şirul de probleme ce apar tot mai recent în viaţa de zi cu zi a persoanelor cu handicap mintal şi toate acestea numai prin a i se da drepturi egale şi şanse de a se integra atît social cît şi profesional.