Astronomia meridiana

Astronomii au inteles, inca din antichitate, ca Pamantul are o forma aproximativ sferica; ei au considerat ca Pamantul este fix, iar sfera cereasca - mai precis, sfera stelelor "fixe" - se roteste in jurul unei axe - numita "axa lumii" - care trece prin centrul Pamantului. Noi stim, astazi, ca Pamantul este cel care se roteste, dar acest fapt nu schimba aparenta fenomenelor ceresti observate, ci numai explicatia acestora. Planul care trece prin axa lumii (sau a Pamantului) si un punct de pe suprafata acestuia se numeste "planul meridian al locului respectiv"; planul meridian al unui loc intersecteaza suprafata ideala a Pamantului dupa un cerc numit "meridianul geografic al locului". Meridiana locului poate fi considerat ca o concretizare "locala" a meridianului geografic.

Planul meridian al unui loc, trecand prin centrul Pamantului si prin locul de observare (deci, prin doua puncte de pe verticala locului), include in el verticala locului. Planul meridian intersecteaza sfera cereasca dupa un cerc mare, numit "meridianul ceresc al locului"; meridianul ceresc al locului este fix in raport cu locul de observare.
Datorita rotatiei aparente a sferei ceresti, aceasta din urma este mobila in raport cu meridianul locului, "ducand" - pe rand - toti astrii de pe ea de la rasarit catre meridian si apoi de la meridian catre apus.

Trecerea la meridian a unui astru inseamna traversarea de catre acesta a planului meridian al locului de observare, indiferent daca se considera Pamantul fix sau in rotatie.
Dar planul meridian contine meridianul geografic respectiv, deci trecerea la meridian a unui astru are loc simultan pentru toate punctele de pe un meridian geografic!
b. Eratostene: determinarea razei Pamantului
Bazandu-se pe aceasta idee geometrica simpla, evidenta, Eratostene, care a trait la Alexandria, intre anii 275-195 =EE .C., a reusit sa determine, pentru prima oara, raza Pamantului; in plus, determinarea lui Eratostene a fost deosebit de precisa, avand in vedere mijloacele utilizate.

Dar, pentru a realiza aceasta determinare, Eratostene a dispus, in afara de "idee", si de observatiile efectuate in doua locuri diferite de pe un acelasi meridian geografic.
Mai precis, este vorba despre Alexandria si Syena (azi Assuan), aflate aproximativ pe acelasi meridian, de-a lungul caruia curge Nilul. Intre cele doua orase circulau in mod frecvent caravane, distanta dintre ele fiind astfel relativ precis cunoscuta; ea se considera a fi de 5000 de stadii (1 stadie = 157,5 m).