Aticism

Trimis la data: 2013-11-06
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 7.21 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 15kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Termenul provine din fr. atticisme, gr. attikismos: in veacul IV i.e.n. voia sa exprime doar politica unor cetati din vechea Grecie, facuta in interesul "Aticei", a carei, capitala era Atena, asadar o prelungire a ceea ce Tucidide intelesese, in timpul razboiului peloponeziac, prin A. si anume: "atasament fata de partida ateniana".
In urma razboaielor lui Alexandru Macedon insa, eruditul Eratostene, in secolul III i.e.n., la Alexandria, il foloseste cu intelesul de "rafinament" si "puritate a limbii". Un veac mai tarziu, gramaticul eleniAZstic (v. Elenism) Crates din Pergam, supranumit "atenianul" pentru simpatiile sale, intelege prin A.: "rostirea corecta", pe care epoca elenistica era pe cale s-o piarda, deci foloseste termenul intr-un sens gramatical sau retoric asemanator celui pe care il intalnim in acest vers din Scrisoarea I a lui Eminescu: "Aticismul limbii tale o sa-1 puna la cantari".

Opus asianismului (v.), A. este denumirea antica pentru clasicism (v.). Franta secolului XIX opunea elegantei vigu-roase si rafinamentului, spiritual si "excelent" prin simtul sau de masura, vulgaritatea, lipsa de gust, exagerarea si formulele incarcate (de un caracter rudimentar) ale "beotismului", termen pe care il putem intalni chiar in Balzac (la 1834). In Philosophie de l'Art (FiloAZzofia artei), Taine defineste A.: "sentimentul nuantelor, gratia usoara, ironia incoruptibila", adica apanajul tuturor marilor scriitori din veacurile V si IV i.e.n. (de la Eschil la Menandru).

Vladimir Streinu a opus notiunea de "atic" celei de "asiatic", denumind-o un tipar de cultura (eseul Tipare de cultura: atic si asiatic). Criticul isi insuseste caracterizarea pe care o face Quintilian (secolul I e.n.) stilului A.: "dens si viguros", "slefuit si curat", "fara lipsuri si prisosuri", A. fiind opus, in acelasi context, asianismului, care este: "umflat si gol", "lipsit de judecata si masura", "falos si bombastic".

Dupa Vladimir Streinu, spiritul A. ar fi fost continuat in lumea moderna, spre exemAZplu, de un Pascal sau Racine si (uneori) de Goethe, Wordsworth, iar la noi de Alecsandri, caruia i-1 putem asocia pe Ion Pillat din unele poezii, mai ales acelea de rafinament bucolic (din Balcic, Asfodele etc.).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.