Atributiile Presedintelui Republicii

Pentru clasificarea atributiilor Presedintelui Romaniei au fost folosite mai multe criterii, cum ar fi: categoria de subiecte de drept carora li se adreseaza activitatea ac 515i85f estui organ, natura actelor prin care ele se realizeaza, etc [2]. Rodica N. Petrescu a clasificat atributiile Presedintelui in functie de raporturile sale cu Parlamentul, ca sef al executivului, legat de exercitarea politicii externe a statului. [3]

In sistemul de clasificare a atributiilor Presedintelui Romaniei am adoptat criteriul profesorului Tudor Draganu desemnat ca fiind "decisiv pentru definirea pozitiei rolului" [4] acestuia in structura autoritatilor publice, respectiv daca institutia prezidentiala isi exercita atributiile independent sau cu concursul altor organe [5].

I. Atributii exercitate independent de Presedintele Republicii [6].
1. Convocarea Parlamentului nou ales.
Art. 63 alin. 3 din Constitutia revizuita prevede ca Parlamentul nou ales se intruneste la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegere. Este vorba de prima sesiune a Parlamentului dupa alegeri, care inca nu si-a desemnat pe Camere organele de lucru. In cazul in care Presedintele nu procedeaza la aceasta convocare a Parlamentului in termenul stabilit, convocarea - arata profesorul Tudor Draganu - se va face de drept [7].

In lipsa organelor proprii executive, apare fireasca aceasta interpretare, desi exista riscul, ca in lipsa unui termen constitutional, aceasta convocare sa fie amanata sine die.
2. Convocarea Camerelor in sesiuni extraordinare, de presedintii acestora, la cererea Presedintelui Romaniei.Potrivit art. 66 alin. 2 si 3 din Constitutie, presedintii Camerelor vor proceda la convocarea in sesiuni extraordinare a camerelor, numai la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecarei camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau senatorilor.

In aceasta situatie, este de observat cum, firesc, cererea Presedintelui ar trebui sa cuprinda si motivele convocarii, pentru ca este neindoielnic ca presedintii camerelor nu o pot refuza. Mai mult, cererea Presedintelui Romaniei, in lipsa vreunei distinctii, poate sa se adreseze numai uneia dintre Camere, dar, doar acesta, potrivit textului constitutional, are dreptul de a convoca ambele Camere si chiar la aceeasi ora si data.

Insa este adevarat, ca in lipsa unei prevederi in Constitutie, presedintele Camerei convocate poate amana la nesfarsit stabilirea unei date de intrunire, desi in considerarea motivarii legiuitorului constituant, aceasta ar trebui sa de faca de indata, altfel cum s-ar explica ratiunea convocarii unei sesiuni extraordinare. Pe de alta parte, de remarcat ca, nici Regulamentele celor doua Camere nu fac vreo referire la termenul convocarii, dar, mai mult, indepartandu-se vadit de prevederile constitutionale, intr-o demonstratie a orgoliului suprematiei legislativului, stabilesc ca cererea trebuie sa se faca in scris si va cuprinde motivul si durata sesiunii, altfel nu va fi luata in considerare.

Mai mult, se considera ca respectarea ordinii de zi de catre Senat, respectiv neaprobarea ordinii de zi de catre Camera Deputatilor, impiedica tinerea sesiunii extraordinare, cea ce echivaleaza de fapt cu respingerea cererii Presedintelui [8]. Consideram ca neconstitutionale aceste norme din Regulamentele celor doua Camere, deoarece o data ce legea constitutionala nu distinge, convocarea se poate face si verbal, iar cererea nu poate fi respinsa, in nici un caz, nici de presedinti si nici de membrii Camerelor, ea fiind obligatorie. Convocarea sesiunii extraordinare in alte conditii este neconstitutionala.In literatura juridica se considera ca o astfel de convocare facuta de Presedinte poate sa constituie o modalitate indirecta de exercitare de catre acesta a drepturilor de initiativa legislativa in materie de legi organice si ordinare [9].