Babilonia antica

Babilonia antica - In comparatie cu primele mari orase mesopotamieme Sumers si Akkad, Babilonul a aparut mult mai tarziu, fiind amintit pentru prima oara in secolulul al XXIII-lea i.e.n. El a devenit cu adevarat important abia dupa 1900 i.e.n., cand un grup de triburi semitice, amoritii, au ocupat Sumerul. In cativa ani Babilonul a devenit capitala micului regat amorit, care s-a extins si sub domnia lui Hammurabi (1792-1750 i.e.n.), s-a transformat intr-un imperiu care a ocupat sudul Mesopotamiei si o parte din nordul Asiriei. Babilonia antica

Babilonia antica - Ierarhia sociala complicata si bunastarea economica a Babilonului reies din documente scrise pe tablite de lut descopertite in palatul din Mari al lui Hammurabi. Ele sunt redate si inscrise pe pilonii ridicati in intregul imperiu. Desi imperiul lui Hammurabi s-a destramat curand dupa moartea sa, Babilonul a ramas un oras important – in asa masura incat intreaga parte de sud a Mesopotamiei o numim Babilonia antica. Babilonia antica

Bunastarea orasului se datora asezarii stategice pe raul Eufrat, care i-a permis sa detina controlul asupra cailor de comert care treceu prin sudul Mesopotamiei. Chiar si din acest timp Babilonul avea si un statut special de centru religios si de educatie. Dupa cucerirea Mesopotamiei, babilonienii si vecini lor asirieni din nord au preluat cultura din Sumer si Akkad, adoptand limba Akkadiana, pastrand miturile sumerienilor si inchinandu-se zeilor lor.

Insa Hammurabi a schimbat oranduirea religioasa, ridicandu-l pe Marduk, zeul orasului Babilon, in pozitia de conducator al panteonului sumerian, sustinand ca aceasta este dorinta zeitatilor implicate! Cu timpul, credinta in suprematia lui Marduk a prins radacini si Babilonul a devenit un oras sfant, centru cultural si o metropola bogata.

Acest statut a fost consolidat intr-o perioada lunga – pana in secolul XII i.e.n. – cand Babilonul a fost eclipsat politic sub controlul unui popor barbar, kasitii. Sub domnia lui Nabucodonosor I (cca. 1124-1103 i.e.n.) si a succesorilor sai, orasul a devenit din nou capitala unui regat independent, dar in secolul al X-lea i.e.n. asirienii au ocupat Mesopotamia.

Timp de peste trei secole Babilonul a fost condus de regi asirieni sau de oameni numiti de acestia. Insa doua triburi nomade aparute de curand, arameonii si caldenii, s-au opus cu perseverenta asirienilor. Datorita statutului sau de oras sfant, Babilonul a fost bine tratat de asirieni si i-a sprijinit in general impotriva celor doua triburi. Totusi in 689 i.e.n. regele asirian Sennacherib si-a pierdut rabdarea fata de instabilitatea continua din zona si a distrus babilonul.

Desi acest act de sacrilegiu a fost remediat de urmatorul rege, babilonienii tindeau sa se alieze cu dusmanii Asiriei. Condusi de regele caldeean Nabopolasar, babilonienii s-au aliat in cele din urma cu mezii, un popor Iranian si au nimicit Asiria la sfarsitul secolului al VII-lea.