Balada Miorita - demonstratie

Opera literara Miorita apartine genului epic in versuri si are un continut social. Miorita este o balada pastoreasca populara pentru ca apartine literaturii populare. Nu cunoastem autorul (are caracter anonim) textul s-a transmis de la o generatie la alta prin cuvant, la realizarea acestui text contribuie mai multi membri ai comunitatii, textul poate fi insotit de muzica. Tema mioritica circula in peste 1000 de variante. Cea mai cunoscuta varianta a fost descoperita de Alecu Russo in Soveja in Muntii Vrancei si a fost publicata in 1850 in revista "Bucovina", apoi inclusa in culegerea "Poezii poporale. Balade adunate si indreptate de Vasile Alecsandri" 1852. Varianta aceasta a fost deci adaptata de poet normelor limbii literare.

Din punct de vedere structural textul este alcatuit din versuri scurte, ce au masura de 5-6 silabe, rima imperecheata, sau monorima si ritm trohaic.
Tema baladei este transhumanta care se imbina cu o adevarata conceptie despre viata si moarte.
balada cuprinde sase motive fundamentale: motivul transhumantei; motivul complotului; motivul mioarei nazdravane; motivul testamentului; motivul alegoriei moarte-nunta si motivul maicutei batrane, structurate in trei parti:

Prima parte cuprinde primele doua motive (al transhumantei si al complotului)
Partea a-II-a corespunde celui de-al treilea motiv (al mioarei nazdravane)
Partea a-III-a corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al alegoriei moarte-nunta si al maicutei batrane) si este caracterizata de lirism. Cele trei parti sunt legate prin conjunctiile coordonatoare adversative: dar si iar.

Pentru ca balada este o specie a genului epic, naratorul de persoana a-III-a isi prezinta indirect gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor.
O alta caracteristica a genului epic este actiunea desfasurata in spatiu si timp.
Spatiul actiunii este prezentat cu ajutorul metaforelor "Pe-un picior de plai/Pe-o gura de rai". Aceasta sugereaza frumusetea si linistea acelui loc.
Timpul actiunii este plasat toamna, in momentul coborarii turmelor de la iernat.

Subiectul este simplu si poate fi povestit in functie de momentele subiectului operei literare.
In expozitiune ne sunt prezentate locul, timpul si personajele care participa la actiune. Trei ciobani se coboara cu oile de la munte pentru iernat. Acestia apartin unor zone geografice diferite: "Unu-i moldovan/Unu-i unguran/Si unu-i vrancean".

Intriga este declansata de dorinta celor doi ciobani (cel ungurean si cel vrancean) de-al omora pe cel moldovean, pentru ca acesta are o situatie financiara mai buna: "Vor sa mi-l omoare/Ca-i ma ortoman/S-are oi mai multe/Mandre si cornute/Si cai invatati/Si caini mai barbati".
Desfasurarea actiunii incepe cu surprinderea comportamentului ciudat al mioarei: "De trei zile-ncoace/Gura nu-ti mai tace/Ori iarba nu-ti place/Ori esti bolnavioara/Draguta mioara?".

Oita personificata ii marturiseste ciobanului complotul si il sfatuieste sa-si ia masurile de aparare "Dragule bace/Da-ti oile-ncoace/La negru zavoi/Ca-i iarba de noi/Si umbra de voi/Stapane, stapane/Iti cheama s-un caine/Cel mai barbatesc/Si cel mai fratesc". Din acest dialog reiese afectiunea dintre cioban si mioara, reciprocitatea sentimentelor, exprimate cu ajutorul dativului epic "Vor sa mi-l omoare", a diminutivelor "Miorita",