Baltagul

Trimis la data: 2007-02-27
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 8.17 / 10
Downloads: 592
Autor: Silviu_Cirstea
Dimensiune: 7kb
Voturi: 61
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Vitoria Lipan figura reprezentativa de erou popular intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate respectarea legilor stramosesti si a datinilor „ ea nu e o individualitate ci un exponent al spetei „ – G. Calinescu . Portretul Vitoriei Lipan este la inceput static obrazul ei „parca era un portret neclintit „ apoi Sadoveanu accentueaza trasaturile personajului pornind dinspre exterior spre interior „ ochii ei caprui in care in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe”.
Portretul Vitoriei Lipan este la inceput static obrazul ei „parca era un portret neclintit „ apoi Sadoveanu accentueaza trasaturile personajului pornind dinspre exterior spre interior „ ochii ei caprui in care in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe”. Vitoria trece printr-un proces de interiorizare , intreaga sa viata devenind launtrica „ acu ochii aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute” ceea ce necesita o autoizolare de lumea din jur „in singuratatea ei femeia cerca sa patrunda pana la el . Nu putea sa-i vada chipul”. Asadar Sadoveanu accentueaza profunzimea vietii afective a Vitoriei Lipan , se desfacuse incet de lucruri si intrase oarecum in sine .
Mihail Sadoveanu dezvaluie nelinistea eroinei cauzata de intarzierea „peste obicei” ( 73 de zile ) a lui Nechifor Lipan „dragostea ei de douazeci si mai bine de ani” plecat la Dorna sa cumpere oi .
Nelinistea interioara se intrevede si in exterior „ fusul se invarte harnic dar singur”. Merge la parintele Danila pentru sfat si refuza sa creada ei intarzie la petrecere mai mult de „o zi ori doua” pentru ca „stie ca-l doresc si nici eu nu i-am fost urata”. Se duce la ghicitoarea satului si nu are incredere nici in prezicerile acesteia ca Nechifor ar fi parasit-o pentru o alta femeie „cu ochi verzi” asa ca devine tot mai sigura ca s-a intamplat o nenorocire .
Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta semnelor dar si dupa experienta sa morala , intuitiva si actioneaza in functie de acestea . Primele semne rau-prevestitoare sunt visele : unul care a impresionat-o „i-l arata pe Nechifor Lipan calare cu spatele intors catre ea” iar alta data l-a visat rau „trecand calare o apa neagra … era cu fata incolo”.
Alt semn este si glasul lui Lipan venit din memoria ei afectiva „dar nu putea sa-i vada chipul”. Nelinistea devine banuiala „un vierme neadormit” o roade permanent si pentru ea „timpul statu”.
Portretul devine dinamic construit prin acumulare de fapte narate . Cand banuiala devine certitudine ea se hotaraste in sine sa faca oa calatorie in cautarea sotului „daca a intrat el pe celalalt taram oi intra si eu dupa dansul”. Inaintea calatoriei simte nevoia unei purificari sufletesti , tine post in toate „vinele negre ( … ) fara hrana , fara apa , fara cuvant , cu podoaba cernita pe gura”. Plina de ganduri „de patima si durere” ea se socotea „moarta ca si omul ei care nu era langa dansa”. In exterior ea pare mereu aceeasi dar viata ei interioara este profunda , acolo in sine „se oranduieste totul”. Gheorghita observa schimbarea mamei sale „si maica-sa sa schimbat se uita numai cu suparare si i-au crescut tepi de aricioaica”.
Vitoria nu masoara vremea cu calendarul ci cu semnele naturii pe care le intelege : vantul da semne susuind prin crengile subtiratice ale mesteenilor , padurea de brad dadu si ea zvon , brazii erau mai negri decat de obicei , dar mai ales nourul catre Ceahlau e cu bucluc . Venirea iernii sugereaza asadar drama .
Alte semne vin din timpuri mitice : „cucosul se intoarse cu pliscul spre poarta da semn de plecare , deci Lipan nu va veni”. Dupa ce isi oranduieste treburile gospodaresti daruieste manastirii Bistrita o icoana cu Sfanta Ana caruia ii spune in soapta „taina ei” , vinde agoniseala ca sa aiba bani si isi avertizeaza fiul ca de acum „mancarea noastra are sa fie din pumni si din picioare”
Hotaraste sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului ei „se curatise de orice ganduri si daruri in afara de scopu-i neclintit”
In popasurile la Farcasa , la Borca sau la Cruci , Vitoria respecta si onoreaza ceremoniile la care asista , cumatrie sau nunta ( un alt semn rau-prevestitor pentru ca mai intai intalneste botezul si dupa aceea nunta ) iar drumul sau se desfasoara numai intre rasaritul si asfintitul soarelui .
Banuiala devine aproape certitudine ca ceva rau s-a petrecut cu barbatul ei , iar luciditatea Vitoriei in descoperirea adevarului este sugestiva „mai ales daca-i pierit cata sa-l gasesc caci viu se poate intoarce si singur . La Calugareni cumpanind in sine vorbele domnului David , incearca sa-si explice pentru ultima oara intarzierea lui Nechifor dar ajunge la certitudinea ca el tot cazut pe undeve trebuie sa fie . La Farcasa afla despre trecerea omului „cu caciula brumarie si cu cal negru tintat” in frunte si „va lepada o picatura din paharut inainte de a lua rachiul .
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.