Baltagul - Bacalaureat

Baltagul - Bacalaureat -> Bistriţa – Gura Bicazului – Călugăreni
-> Fărcaşa – Borca – Broşteni – Cruci
-> Vatra Dornei – Borca – Sabasa
-> Suha
Baltagul - Bacalaureat - Subiectul:

Incipitul – legenda spusă de Nechifor Lipan privind rânduielile pe care Dumnezeu le-a stabilit pentru toate neamurile, după facerea lumii.
Acţiunea începe în Măgura Tarcăului. Vitoria e îngrijorată de lipsa îndelungată a lui Nechifor Lipan, care plecase la Dorna să cumpere oi.
După diverse semne şi încercări de a primi binecuvântarea pentru plecare de la preotul Dănilă ...şi de la Baba Miranda, Vitoria obţine binecuvântarea dela icoana Sfintei Ana.

Pleacă la drum împreună cu fiul ei Gheorghiţă, încercând să refacă etapele. Primul popas îl fac la călugăreni, apoi la han la Dorna, unde află că „bărbatul cu căciulă brumărie” nu mai fusese văzut din toamnă.
La Vatra Dornei cei doi călători află de la prefectură că în noiembrie Nechifor Lipan cumpărase 300 de oi şi apoi vânduse 100 câte doi munteni, după care o luaseră împreună spre Neagra.

Urmează informaţii la Broşteni, Borca şi Sabasa. Coborând muntele, drumeţii s-au oprit la crâşma lui Iorgu Vasiliu, care a susţinut că la han s-au oprit doar doi oameni pe care îi cunoştea: Calistrat Bogza şi Ilie cuţui. Omorul se petrecuse între Sabasa şi Suha. Întorcându-se la Sabasa, Vitoria descoperă câinele lui Nechifor – Lupă într-o gospodărie – care îi conduce la o râpă, unde sunt osemintele lui Nechifor Lipan. Femeia observă că avea capul lovit de baltag şi consideră că trebuie să afle adevărul pe cont propriu.

Îi invită la praznic pe cei doi, unde observă că Bogza avea un baltag. Vitoria începe să povestească faptele reconstituite şi apoi îl întreabă pe Gheorghiţă dacă poate citi ceva pe baltag. Gheorghiţă ia Baltagul, Calistrat se repede la băiat, moment în care câinele Lupu sare la gâtul lui. Bogza mărturiseşte omorul înainte să moară şi cere iertare femeii.
După ce adevărul e recunoscut şi criminalul pedepsit, Vitoria plănuieşte întoarcerea peste 40 de zile cu Minodora.

Semnificaţia numelor:
- Vitoria – victorie
- Lipan – peşte asemănător păstrăvului care înoată în susul râului
- Nechifor – nume grecesc – purtător de lumină / victorie
- Minodora – lumina lunii
- Gheorghiţă – lucrător / om al pământului; Sfântul Gheorghe omoară balaurul – victoria luminii

Citate:
Călinescu – „roman mioritic”
Ovidiu Crohmălniceanu – „operă capitală a literaturii române şi universale – roman al arhetipurilor”
Manolescu – „roman realist”
Alexandru Paleologu – „roman fundamental de dragoste, poliţist, social, filozofic şi iniţiatic”

Baltagul este considerat „capul de operă”, „vârful de realizare artistică pentru toată proza sadoveniană”. Cu puternice rădăcini în folclorul românesc, romanul prelucrează idei, mituri şi simboluri specifice gândirii autohtone, într-o formulă originală, care păstrează farmecul legendei, dar şi rigoarea realismului din secolul XX. Ineditul acestei formule este lirismul, dimensiunea evocatoare unică în toată proza interbelică românească.