Baltagul - Demonstratie

Trimis la data: 2005-01-08
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.67 / 10
Downloads: 5676
Autor: Iancu Florian
Dimensiune: 8kb
Voturi: 478
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
In anul 1970, la aniversarea a 90 de ani de la nasterea scriitorului, criticul literar, Ion Dodu Balan, intr-un articol de sinteza asupra creatiei sadoveniene, afirma ca in ea se concentreaza, ac intr-un focar, intreaga noastra istorie, frumusetile patriei si toata povestea, vesela si trista, amara si incrancenata a celor multi si obiditi, si, din intreaga opera, acestea se produc la gradul cel mai inalt in Baltagul. Din perspectiva acestei capodopere se poate desprinde o coordonata fundamentala a specificului nostru national, a felului nostru de a gandi, de a fi si de a reactiona in fata problemelor cruciale ale existentei. Prin puterea lui de cuprindere si sintetizare a vietii unei intregi colectivitati, cu indeletnicirile, credintele, folclorul si etnografia ei, Baltagul este o capodopera si un fragment de epopee a poporului roman, un exceptional poem al naturii si al sufletului omului simplu.
Baltagul
DE Mihail Sadoveanu
-demonstratie ca e roman-

In anul 1970, la aniversarea a 90 de ani de la nasterea scriitorului, criticul literar, Ion Dodu Balan, intr-un articol de sinteza asupra creatiei sadoveniene, afirma ca in ea ”se concentreaza, ac intr-un focar, intreaga noastra istorie, frumusetile patriei si toata povestea, vesela si trista, amara si incrancenata a celor multi si obiditi, si, din intreaga opera, acestea se produc la gradul cel mai inalt in Baltagul”. Din perspectiva acestei capodopere se poate desprinde “o coordonata fundamentala a specificului nostru national, a felului nostru de a gandi, de a fi si de a reactiona in fata problemelor cruciale ale existentei. Prin puterea lui de cuprindere si sintetizare a vietii unei intregi colectivitati, cu indeletnicirile, credintele, folclorul si etnografia ei, Baltagul este o capodopera si un fragment de epopee a poporului roman, un exceptional poem al naturii si al sufletului omului simplu.”
De-a lungul anilor, critica literara a denumit opera “roman mitic” deoarece autorul preia motivul baladei populare “Miorita” si il dezvolta intr-o naratiune cu adevarat fascinanta. In balada, trei ciobani coboara cu trei turme de oi cu oile la iernatdoi dintre ei se hotarasc sa-l omoare pe tovarasul lor, baciul moldovean. Acolo unde actiunea se intrerupe, transformandu-se in lirism, Sadoveanu o continua, tesand in jurul acestui motiv, al uciderii din lacomie, povestea reconstituirii crimei si a pedepsirii ucigasilor de catre vaduva celui ucis, model de inteligenta, abilitate, energie si frumusete morala.
Intre operele literaturii romane considerate morfologii ale spatiului rural, “Baltagul” este o capodopera, este o prezentare complexa a satului moldovenesc de munte, de acum cateva decenii, cu o civilizatie arhaica, al carei fundament il constituie transhumanta. La date fixe, respectate cu sfintenie din mosi-stramosi, ciobani, turme de asini si caini, migreaza, urcand in cautare de pasuni sau coboara pentru a gasi un adapost. In afara de oierit, alta sursa de venit reprezinta exploatarea lemnului, transportat sub forma de plute pe Bistrita si trimis apoi la Galati, pentru a fi prelucrat.
Descrierea acestei comunitati arhaice cuprinde toate aspectele, de la felul de a se imbraca la alimentatie, credinte, superstitii, relatii umane si ceremonii sociale.satul este surprins intr-un moment specific al evolutiei lui, cand modul de viata arhaic se intrepatrunde cu anumite deprintderi ale “lumii noi”, ale societatii civilizate din mediul urban. Spre exemplu, din baltile Jijiei, unde dusese oile la iernat, gheorghita se intoarce cu trenul, masinarie “de mirare”, care provoaca spaima mamei sale. In schimb, aceasta cunoaste exact valoarea banilor si raportul marfa-bani.
Structurile arhaice intra uneori in conflict cu cele moderne: Lipan este ucis pentru avere si bani, aceasta este semnul unei ordini, in carea valoarea suprema o are averea. Insa acrasta societate este dominata de traditie care are puterea legii nescrise, iar abaterea de la randuielile nescrise este aspru sanctionata. Astfel, denumirea de “domnisoara” data Minodorei o infurie peste masura pe mama ei, careia i se pare o adevarata injurie, iar deprinderile aduse de la oras (valsul, cocul, bluza) sunt respinse cu vehementa (“Nici eu, nici bunica ta, nici bunica mea n-au stiut de astea si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu, altfel iti pun o piatra de gat si te dau in Tarcau”). Cand fata arunca gunoiul afara, in fata soarelui, este intrebata cu asprime: “N-ai invatat randuiala?”.
Cele trei evenimente importante din viata omului -nasterea, casatoria si moartea- isi au loc bine ales in roman. In calatoria ei, Vitoria le intalneste pe primele doua si indeplineste randuiala celei de-a treia. Este un prilej pentru scriitor de a oferi amanunte despre randuielile despre care se desfasoara aceste ceremoniale, despre portul de sarbatoare sau cel de doliu specific zonei si nu in ultima instanta, despre omenia si ospitalitatea muntenilor.la botez, vitoria lasa dar pentru copil, ca el sa creasca sanatos si in indestulare. La nunta, nuntasii erau”cu capetele inflorate”, pe cand “nevestele numai cu catrinte si bodnite”. Nuntasii ies in intampinarea oaspetilor cu naframile falfaind [..] Au intins plosca si au ridicat pistoalele”, in semn de buna primire. Inmormantartea lui lipan urmeaza tiparul traditiei. Vitoria cheama preotul pentru a sluji mortul , aranjaza bocitoare, face pomana si coliva si invita lumea la praznic. Aflam amanunte interesante, care tin de specificul local, cum ar fi datul gainii peste groapa.
Lumea aceasta arhaica crede in descantece si in vraji. Baba Maranda, vrajitoarea satului este adesea cautata, dar oamenii se tem de ea, chiar o ocolesc, ea locuind izolata la marginea asezarii. Oamenii sunt superstitiosi, cred in vise pe care le interpreteaza. Aceste credinte coexista cu credinta in Dumnezeu, parintele Daniil spovedind, impartasind si intarind puterea credintei.
In general, oamenii surprinsi in “Baltagul” se caracterizeaza prin tarie,darzenie si mandrie. Legati de natura, acestia isi inteleg semnele. Ancorati de traditie, acestia nu ies din anumite tipare, care le confera o anumita rigiditate, intrata insa in obisnuinta.
Drumul de la Magura Tarcaului la Dorna, planuit si infaptuit de vitoria pentru aflarea adevarului despre soarta lui Lipanisi dezvaluie treptat alte valente, constituind pentru Gheorghita, nu numai o experienta care il marcheaza profund, ci si o initiere in tainele lumii, ale realitatii.
Farmecul operei lui Sadoveanu consta in arta de a povesti, de aceea limbajul joaca un rol fundamental. Limba utilizata e limpede si plina de culoare, plastica, muzicala, cu accente de gravitate, jovialitate sau duiosie. Sadoveanu a fost un cuoscator desavarsit al limbii romane, un observator al limbii populare, atent la specificul exprimarii tuturor categoriilor sociale, din toate zonele tarii. Nu impresioneaza la Sadoveanul doar bogatia lexicala, ci si farmecul unic al frazei, frumusetea rara a tesaturii epice. Vitoria se adreseaza lui Gheorghita “lepadandu-i o porunca”, subprefectul racneste ”crescand dintr-o data”, un om se juca cu un toiegel “scriind omatul”. Autorul fructifica toate posibilitatile de comunicare ale cuvintelor, care puse in anumite contexte isi sporesc sensurile, chiar termenii cei mai obisnuiti dobandind vibratii de neuitat: paraul Tarcaului "fulgera de vale intre stanci”, iar toate componentele peisajului “erau cazute intr-o negura de noapte”.
Sadoveanu foloseste cu abilitate stiulrile direct si cel indirect liber, prezinta personajele atat direct cat si indirect, punandu-le in situatii dintre cele mai diverse, facandu-le sa vorbeasca, sa gandeasca, sa ia atitudine, sa exprime pareri si conceptii.
Opera de inalta tinuta artistica, romanul “Baltagul” este o adevarata monografie a satului romanesc de munte, iar prin Vitoria Lipan, Sadoveanu a creat tipul tarancii de munte care intruneste o seama de calitati: frumusete, statornicie, demnitate, inteligenta, perseverenta, curaj.
Autor al unei opere deosebit de vasta, Sadoveanu a fost un creator exceptional, care a confirmat ca marile creatii isi au izvorul in arta populara. Prin valoarea creatiei sale, Sadoveanu se alatura marilor clasici, iar opera sa tradusa in toate limbile si raspandita in toate colturile lumii a intrat in universalitate.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.