Baltagul-argument

Baltagul

Mihail Sadoveanu

-argument-

"Baltagul" de Mihail Sadoveanu este o opera epica in proza , "o
cabodopera" si un fragment de epopee a poporului roman, un exceptional
poem al naturii si al sufletului omului simplu.

Romanul este o opera epica in proza de mare intindere, preponderent
narativa, cu o actiune complexa ce se desfasoara pe mai multe planuri
narative, cu conflicte puternice si cu un numar mare de personaje bine
individualizate, oferind o imagine ampla si profunda a vietii.

Tematic, acest roman poate fi privit din mai multe unghiuri. Daca avem
in vedere sursa de inspiratie ( mitul mioritic), "Baltagul" poate fi
privit ca un roman mitic, a carui actiune incepe acolo unde se incheie
balada. Daca avem in vedere numeroasele scene din viata oamenilor de
la munte, "Baltagul" poate fi un roman monografic; iar daca urmarim
transformarile launtrice ale personajelor, care traverseaza experiente
fundamentale (iesirea Vitoriei din spatiul cunoscut al satului de
munte, formarea si maturizarea lui Gheorghita), el poate fi considerat
un roman initiatic.

"Baltagul" e in primul rand o opera epica in proza deoarece autorul
isi exprima in mod direct sentimentele de admiratie fata de insusirile
alese ale eroinei prin intermediul actiunii, relatand o serie de
intamplari si punand o relatie cu alte personaje.

Ca in orice opera epica, autorul se detaseaza de subiect si nareaza
obiectiv intamplarile care se desfasoara intr-un anume timp si spatiu.
Astfel, actiunea operei se deruleaza din toamna cand Nechifor Lipan
plecase la Dorna dupa oi, pana in primavara, cand Vitoria ii descopera
osemintele.

Spatiul actiunii este, de asemenea vast si cuprinde tinuturile de
munte de la Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, pana la
cele de campie la Cristesti la baltile Jijiei.

Actiunea e mai complicata decat a nuvelei. Ea se intinde pe parcursul
a XVI capitole urmarind momentele subiectului. Astfel, expozitiunea o
prezinta pe Vitoria asteptandu-si cu neliniste sotul plecat sa cumpere
oi de la Dorna.

Familia Lipan locuia intr-un sat de munte, Magura Tarcaului, in partea
de nord a Moldovei si avea doi copii : Minodora si Gheorghita.
Intarzierea lui Lipan prelungindu-se nefiresc de mult o face pe
Vitoria sa-si cheme flacaul dus la Jijia si hotaraste sa plece in
cautarea lui Nechifor (intriga). Desfasurarea actiunii prezinta
pregatirile de drum si drumul celor doi pe vreme de iarna, popasurile
si oamenii intalniti in cale, urmarind drumul parcurs de Nechifor pana
la Sabassa unde, cu perspicacitate, munteanca va descoperi osemintele
sotului ei intr-o rapa dar si numele ucigasilor ( punctul culminant).
Scena pedepsirii ucigasilor doi si planurile femeii constitue
deznodamantul.

Actiunea desi pare simpla, se desfasoara pe mai multe planuri
narative: unul retrospectiv, trecut, in care Vitoria rememoreaza
intamplarii ale vietii de familie, iar altul prezent, care surprinde:
intalnirile eroinei cu preotul, drumul la Bistrita si la Piatra-Neamt,
pregatirile pentru drumul cel lung in cautarea barbatului etc. Asadar
intalnim un timp concret (secolul XX-1930) si unul etern, pastrat prin
traditie :"toate urmau ca pe vremea lui Burebista, Craiul nostru cel
de demult...","stapanii se schimbara, limbile se prefacusera dar
randuielile omului ramasesera...".

Apare in roman un numar mare de personaje; Astfel exista personaje
principale (Vitoria, Nechifor, Gheorghita), secundare ( Minodora,
preotul Daniil, hangiul David etc.) sau episodice ( mos Pricop).

Cele trei personaje principale capata valori simbolice. Nechifor Lipan
(ciobanul moldovean din balada ) ilustreaza destinul de muritor al
tuturor oamenilor. Vitoria este personajul principal si pozitiv. Pe
masura ce actiunea se desfasoara, isi dezvaluie trasaturile de
caracter : "desi nestiutoare de carte este o femeie inteligenta,
perspicace, hotarata si credincioasa; prin ritualul ingroparii ea
salveaza si aduce linistea sufletului ratacitor al mortului.

Gheorghita reprezinta noua generatie care imbina arhaicul cu modernul
si asigura continuitatea vietii.

Calistrat Bogza si Ilie Cutui - personaje secundare, sunt instrumente
ale destinului.

Drumul Vitoriei cu Gheorghita este drumul initierii. Vitoria cunoaste
situatiile grele, dificile, alte aspecte ale lumii decat cele cu care
era obisnuita. Pentru Gheorghita este un drum al cunoasterii
vietii.Indiferent de locul pe care-l ocupa celelalte personaje, ele au
o importanta deosebita in desfasurarea evenimentelor, deoarece fiecare
contribuie in felul sau la descoperirea adevarului. De asemenea ele
contureaza doua lumi: una- "cea de sus", arhaica si alta- "cea de jos"
unde munteanca intalneste alte randuieli decat cele cunoscute de ea.

Prin intermediul actiunii si al personajelor, Mihail Sadoveanu ofera o
imagine ampla si profunda a vietii, aspect ce ilustreaza o alta
trasatura a operei. Astfel, el zugraveste modul de viata patriarhal al
oamenilor de la munte unde obiceiurile sunt pastrate cu sfintenie.
Totodata infatiseaza obiceiurile legate de evenimentele cruciale ale
vietii omului: botezul, nunta, inmormantarea.

Modul de expunere predominant este naratiunea dar ea se imbina
maiestrit cu descrierea, dialogul si monologul interior prin care
autorul pune in lumina insusirile personajelor, zbuciumul lor
sufletesc si relatiile dintre ele, stabilite intr-o lume guvernata de
anumite traditii.

Valoarea artistica a romanului e sporita de conciziunea si dinamismul
actiunii, precum si de armonia compozitiei, ilustrand in mod stralucit
specia literara pe care o reprezinta.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

References

1. http://www.referat.ro/