Basmul

Trimis la data: 2005-06-07
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 9.05 / 10
Downloads: 4069
Autor: Elena Mihai
Dimensiune: 8kb
Voturi: 686
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Povestitul ca arta verbala pare a avea o origine foarte veche, datand din epoca primitiva. Dintre povestirile orale, cea care a capatat cel mai mult atentia cercetatorilor, incepand din perioada curentului cultural romantic, a fost basmul.
Povestitul ca arta verbala pare a avea o origine foarte veche, datand
din epoca primitiva. Dintre povestirile orale, cea care a capatat cel
mai mult atentia cercetatorilor, incepand din perioada curentului
cultural romantic, a fost basmul.

Culegerea si interpretarea basmelor populare a catalizat evolutia
teoriilor si metodelor folcloristice. Constructia epica reductibila la
simboluri si perfectiunea formala sunt trasaturi ale basmului care au
directionat analiza acestei categorii din perspective
interdisciplinare: literar-estetica, filosofica, sociologica,
psihologica.

Teoriile elaborate cu privire la geneza basmului reflecta in mare
masura diversitatea orientarilor stiintifice aplicate unui obiect atat
de complex.

Teoria mitologica, sustinuta de Max Muller, afirma ca basmele provin
din vechile mituri indoeuropene, fiind preluate si dezvoltate de
fiecare popor dupa despartirea de unitatea indoeuropeana.

Teoria migrationista sau difuzionista, formulata de Th. Benfey,
sustine ca basmele au ca unica sursa vechea literatura indiana creata
de calugarii budisti in templele lor; ele s-au raspandit datorita
migratiei popoarelor dinspre rasarit spre apus si ca urmare a
contactelor culturale dintre popoare.

Teoria antropologica sau poligenetica, emisa de E. B. Tylor si A.
Lang, ajunge, pe baza constatarii similitudinii motivelor si tiparelor
narative la popoare aflate la distante care fac improbabil contactul
intre ele, la concluzia ca basmele sunt supravietuiri din substratul
de credinte primitive comun speciei umane si s-au nascut independent
la popoare diferite.

Teoria originii totemice, apartinandu-i lui A. van Gennep, conform
careia basmele ar fi rezultatul transformarii succesive a credintelor
in sacralitatea unui animal protector al comunitatii, este argumentata
prin rolul animalelor din basme in evolutia naratiunii.

Teoria onirica, avandu-i ca autori pe F. Laistner si B. P. Hasdeu,
propune o ipoteza genetica psihologica, sistematizand elementele
basmului care pledeaza pentru originea acestei specii in starea de
vis.

Elementele de fond si forma comune basmelor din toate ariile
geografice au facut posibila elaborarea unor cataloage tematice ale
basmelor lumii, urmarindu-se astfel studiul comparat al diferitelor
actualizari ale speciei, cu scopul de a reduce multimea tipurilor la
un arhetip initial. Metoda de reconstruire a arhetipurilor basmelor a
avut drept rezultat crearea celui mai cunoscut index de motive ce apar
in proza populara, alcatuit de A. Aarne si completat de S. Thompson.

In acelasi timp, stereotipia de teme si motive a basmului faciliteaza
cercetarea structurala a acestei categorii, prin descompunerea
basmelor in unitatile lor de continut relevante si analiza
combinatiilor posibile intre aceste unitati, care duc la generarea
textelor propriu-zise.

In folcloristica romaneasca, Lazar Saineanu este autorul unei
monografii a basmului care ramane un studiu de referinta pentru orice
interpretare a acestei categorii a epicii populare in proza: "Basmele
romane in comparatiune cu legendele antice clasice si in legatura cu
basmele popoarelor invecinate si ale tuturor popoarelor romanice"
(1895).

Diferenta dintre basm si legenda popular consta in primul rand in
raportarea povestitorului si a ascultatorilor din mediile folclorice
la adevarul faptelor relatate in cele doua tipuri de naratiuni. Daca
acceptarea conventiei fabulosului explica receptarea elementelor
neverosimile din basm, legende este perceputa ca o povestire adevarata
la origini, care explica, dupa logica mitica, aparitia lumii si a
formelor naturii, toponimele si destinul exceptional al sfintilor si
eroilor.

Identificam basmele si datorita formulelor specifice existente in
structura lor. Formula initiala atrage atentia asupra disocierii de
planul realitatii contingente pe care o presupune naratiunea: "A fost
odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti..." . Povestitorii
populari variaza formula initiala, dezvoltand-o de multe ori in
secvente ample, versificate. Formulele mediane sunt utilizate pentru a
asigura coeziunea elementelor naratiunii: "caci cuvantul din poveste
inainte mult mai este", sau pentru a caracteriza hiperbolic o actiune
sau un personaj. Formula finala incheie basmul, fiind simetrica fata
de formula initiala si facilitand revenirea in planul realitatii
contingente printr-o distantare ironica de continutul fabulos al
fictiunii.

Asa cum au observat exegetii basmului fantastic, actiunea acestui tip
de naratiune urmeaza cel mai adesea traseul initiatic cuprins intre
nasterea si nunta eroului. Pe acest drum al dovedirii calitatilor sale
exceptionale, protagonistul trebuie sa treaca printr-o serie de probe,
sa poarte mai multe batalii si sa repurteze o victorie. De multe ori,
se intalnesc in substanta epica a basmelor anticipari ale actiunii,
atunci cand calauzele ii proiecteaza eroului intamplarile care il
asteapta, sub forma unui discurs de avertizare. Alegerea traseului
epic nu este insa pusa niciodata in cumpana de aceste avertismente,
deoarece destinul eroului pare a fi prestabilit. Finalul basmelor
respecta un cod moral pozitiv al comunitatii traditionale: faptele
bune sunt rasplatite iar cele rele, pedepsite. In secventa finala, se
intampla adesea ca povestitorul sa se amestece printre personajele
fictiunii, prezentandu-se drept martor la nunta eroului. Aceasta
interferenta in deznodamantul epic rupe conventia fabulosului,
reducand-o la un efect umoristic.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate



References

1. http://www.referat.ro/
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.