Basmul - Praslea cel voinic si merele de aur
- are formule specifice de început: ,,a fost odată ca niciodată”, care sugerează vag timpul;
- formule de mijloc: ,,şi merse, şi merse...”, care ne arată că întâmplările nu s-au isprăvit;
- formule de sfârşit: ,,şi încălecai pe-o şa şi vă spusei dumneavoastră aşa”, care au rolul de a duce cititorul la realitate.
Basmul
Basmul este o naratiune de mare întindere, în care întâmparile reale
se împletesc cu cele fantastic, fiind savârsite atât de personaje
reale, cât si de personaje cu puteri supraomenesti care reprezinta
fortele binelui si ale raului, din a caror confruntare iese învingator
binele.
Este o specie a genului epic, în proza, care relateaza întâmplari
fantastice, împletite cu unele reale, actiunea este conventionala,
schemele narative sunt lineare.
Personajele, unele reprezinta binele, altele simbolizeaza raul.
Basmul are o structura unica:
- are formule specifice de început: ,,a fost odata ca niciodata", care
sugereaza vag timpul;
- formule de mijloc: ,,si merse, si merse...", care ne arata ca
întâmplarile nu s-au ispravit;
- formule de sfârsit: ,,si încalecai pe-o sa si va spusei
dumneavoastra asa", care au rolul de a duce cititorul la realitate.
Modul de expunere dominant este naratiunea, deoarece prezinta
întâmplari în succesiunea lor.
O alta nota definitorie dominanta a basmului o constituie oralitatea
stilului, care se realizeaza cu ajutorul:
- constructiilor si expresiilor populare: ,, a se face luntre si
punte", ,,a-si lua inima în dinti", ,, în slava cerului, ,, cu ochii
tinta";
- prin îmbinarea vorbirii directe cu cea indirecta;
- prin folosirea unor constructii exclamative, a repetitiilor si a
inversiunilor: ,, rogu-te", ,, facu ce facu", ,,adevar graieste gura
mea".
I. REZUMAT
- dezvoltam ideile principale;
- fara amanunte si fara citate;
- fara caracterizarea personajelor;
- fara introducere si încheiere;
II. POVESTIRE
- dezvoltam ideile principale;
- caracterizarea personajelor este sumara;
- adaugam citate si pareri personale;
- alcatuim introducere si încheiere;
III. COMENTARIU
- caracterizarea personajelor este complexa;
- dezvoltam ideile principale;
- adaugam citate si pareri personale;
- alcatuim introducere si încheiere;
,,Prâslea cel voinic si merele de aur"
1. Expozitiunea
Timpul si spatiul sunt vag conturate: ,,când pe tarâmul asta, când pe
tarâmul celalalt", ,,odata ca niciodata". Personajele sunt Prâslea,
împaratul, fratii cei mari ai lui Prâslea.
Prezinta situtia initiala: Un împarat ,, mare si puternic" avea în
gradina sa un mar care facea mere de aur, dar de care nu se putea
bucura, deoarece erau furate înainte de a se coace.
2. Intriga ( cauza care declanseaza actiunea)
Încercarea lui Prâslea de a prinde hotii este încununata de succes: el
raneste hotul. plecând apoi în cautarea lui.
3. Desfasurarea actiunii
Prâslea ajunge pe tarâmul celalalt si, ajutat defata cea mica, de corb
si de zgripturoaica, îi ucide pe zmei, scapând fetele de împarat de
ei.
4. Punctul culminant
Prâslea se întoarce cu fetele la gura prapastiei si le salveaza pe
acestea, dar el ramâne în prapastie, parasit de fratii sai.
5. Deznodamântul
Prâslea ajunge pe pamânt si se însoara cu fata cea mica, iar fratii
vinovati îsi primesc pedeapsa.
Personajele: - pozitive: Prâslea, împaratul, cele trei fete,
argintarul;
- negative: zmeii, balaurul.
Prâslea - însusiri - reale: voinic, istet, precaut, rabdator;
- supranaturale : - are capacitatea de a se matamorfoza;
* întelege graiul fiintelor de pe alte plaiuri.
Powered by http://www.referat.ro/
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!