Biografia ideii de literatura

Trimis la data: 2007-03-07 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 13 Nota: / 10 Downloads: 462
Autor: Simona Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Criteriile specifice ale literaturii de masă. „Ideea de masă, în evidentă ascensiune (după cum vom vedea imediat) introduce câteva criterii specifice. Mai întâi, cantitatea în locul calităţii. Respectiv al criteriului canonic, estetic, valoric. Masa, prin definiţie, omogenă, nediferenţiată, respinge sau marginalizează individualitatea, originalitatea. Este domeniul de predilecţie al conformismului şi nivelării. Pe toate planurile. Din care cauză, ea impune în mod hotărâtor criteriul majorităţii dominante asupra minorităţii, adesea abia tolerate. În acelaşi timp, masa favorizează orice sistem de comunicare ce difuzează informaţiile larg accesibile, la cel mai de jos nivel asimilabil.”
p. 142

Pe toate planurile. Din care cauză, ea impune în mod hotărâtor criteriul majorităţii dominante asupra minorităţii, adesea abia tolerate. În acelaşi timp, masa favorizează orice sistem de comunicare ce difuzează informaţiile larg accesibile, la cel mai de jos nivel asimilabil.”
p. 142

Literatura de masă – produs al societăţii de masă

„Această literatură este produsul direct al societăţii de masă. Corespunde integral structurilor, tendinţelor şi necesităţilor societăţii occidentale masificate.”
p. 143

Caracteristicile masei

„Masa e nediferenţiată. Prezenţa sa este masivă şi dominantă. (…) La un pol, conformismul absolut, la un altul, fragmentarea, pulverizarea, starea amorfă. Deoarece principiul său de coagulare nu este organic, ci mecanic.”
p. 143

Omul-masă

„Omul-masă, marea realitate a secolului 20 occidental, este mediu. „Masa este omul mediu”, el „hombre medio”. Mediocru, neintelectual şi mai ales vulgar.”
p. 143

Literatura anti-burgheză – manifest al clasei muncitoare

„O contra-literatură anti-burgheză trebuie deci neapărat formată de şi prin partidu avangardei clasei muncitoare. Un imperativ istoric…
Azi putem surâde de această absurdă ideologizare. Ea însă a cunoscut încă un moment de mare intensitate în perioada războiului rece, graţie îndeosebi stângismului marxizant francez. Se scoate de la naftalină teoria şi practica „artei populare”, de „masă”, opusă dominaţiei de clasă, contra-revoluţionare, „literaturii imperialiste de masă”.”
p. 144

Notele esenţiale ale conceptului de masă

„Cantitatea producţiei „literare” de „masă” şi marea sa audienţă, respectiv succesul de public, difuzarea şi recepţia trec pe primul plan. (…)Valoarea de circulaţie înlocuieşte valoarea, considerată absolută, de creaţie etc. Criteriul critic, estetic, pierde supremaţia. Mai mult: tinde chiar să dispară.”
p. 145

Literatură populară versus literatură de masă

„O evoluţie spectaculoasă – semnificativă pentru marile mutaţii literare ale secolului, mai ales în a doua sa jumătate – constă în absorbirea şi înlocuirea tot mai frecventă a ideii de literatură populară (lăsată doar folcloriştilor) prin ideea de literatură de masă. (…) „Popor” pare un termen tot mai etnicist, naţionalist, romantic, adesea desuet, specific secolului 19. „Masa”, dimpotrivă, fenomen sociologic, este mai adaptat realităţilor secolului 20.”
p. 145

Mass culture versus high culture

„Artele publice (noţiune echivalentă sau sinonimă) tind să depăşească şi să se îndepărteze tot mai mult de sfera „cultă” („elitistă”, „aristocratică”, „sofisticată”). Mass culture se depărtează tot mai mult de high culture. Se produce astfel o „democratizare” a „educaţiei populare” şi a orizontului spiritual. Accesibilitatea şi „lipsa de efort” – a producătorului şi consumatorului de cultură – devin note fundamentale. Acest gen de cultură, respectiv literatură, este citită şi gustată (enjoyed) de „popor” pe scara cea mai largă. În domeniul artelor vizuale, termenul anglo-american pop art (…) este expresia „vieţii cotidiene”.”
p. 146

Cultura slabă alungă cultura superioară

„Cultura populară are sau poate avea capodopere. Cultura de masă în nici un caz. În această împrejurare, funcţionează doar celebra „lege a lui Gresham”, aplicabilă şi la cultură: moneda (cultura) slabă „alungă” moneda tare (cultura superioară). Ea se adaptează şi se aliniază nivelului mediu de recepţie, gustului „cititorului comun” (common reader).”
p. 146 – 147



Cultura de masă – instrument al manipulării şi mitizării ideologice

„Burghezia, care şi-ar impune de sus în jos hegemonia socială şi valorile culturale, trebuie combătută cu armele sale. În consecinţă, „cultura de masă” devine un concept militant şi un instrument ideologic al luptei de clasă, sub conducerea partidului de avangardă al clasei muncitoare. (…) Numai că o astfel de concepţie nu este numai militantă, ci şi mitică, deoarece întrepătrunderea dintre cultura burgheză şi de masă, atât de specifică societăţii moderne, face imposibilă confruntarea reală de „clasă” în cadrul sistemului democratic pluralist.”
p. 147

Industria culturală

„Demascată ca o diversiune, instrument de alienare, dominare, exploatare de clasă (spirituală şi nu numai) a maselor, „industria culturală” devine obiect de polemică ideologică neomarxistă susţinută.”
p. 148

Literatura industrială

„ Ea se caracterizează printr-o intensă „producţie de masă”, respectiv „colecţii populare”, „cărţi de masă” (de poche, paperback, bolsillo etc.), ieftine, accesibile, de largă difuzare. Schema globală a cestui tip de literatură este următoarea: producţie, difuzare, consum (lectură populară, de masă), comercializare. Ultimul aspect, mai ales, devine dominant şi determinant în a doua jumătate a secolului. (…)
Literatura industrială este, prin definiţie, o „literatură comercială”, care răspunde „cererii comerciale”, „pieţii” literare.”
p. 149

Best seller-ul

„Apare, în felul acesta, ceea ce se numeşte, cu un termen unanim răspândit, un best seller. El devine categoria literară dominantă a literaturii de masă. (…) În esenţă, un fenomen economic, redus la parametri strict cantitativi: mare tiraj, vânzări, traduceri în multe limbi, număr de ediţii etc.”
p. 149

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.