Biostatistica

Trimis la data: 2010-05-23
Materia: Biologie
Nivel: Facultate
Pagini: 89
Nota: 7.90 / 10
Downloads: 1
Autor: Carmen Norcea
Dimensiune: 128kb
Voturi: 3
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
1.1 Ce este biostatistica ?
Statistica este asociata cu un anumit tip de prelucrare a informatiilor din lumea inconjuratoare si anume acel tip de prelucrare care clasifica, centralizeaza informatiile in tabele, si grafice, grupeaza informatiile, descopera legaturi intre ele, descopera eventuale cauzalitati, analizeaza fenomene complexe. In plus, statistica face si generalizari ale unor ipoteze descoperite de obicei empiric. Chiar daca nu avem o idee precisa, cu totii gandim despre aceasta stiinta ca nu opereaza cu informatii referitoare la un pacient sau o planta sau un obiect sau la un numar foarte restrans de astfel de entitati. Stim ca statistica este stiinta care prelucreaza informatii care se refera la un numar mare de entitati cum ar fi pacienti sau indivizi sanatosi sau sau plante sau obiecte de alta natura.
Fenomenele macroeconomice, care cer manipularea si interpretarea unei cantitati uriase de date sunt deseori explicate prin estimari de natura statistica. Aprecierea evolutiei unui fenomen macroeconomic sau social in timp si estimarea modului lui de evolutie in viitor se face cu ajutorul statisticii. De exemplu, estimarea tendintei economiei unei tari pe anul urmator sau pe o perioada mai lunga se face prin metode statistice tinand cont de datele anterioare. Estimarea consumului anumitor tipuri de alimente, estimarea modului de evolutie a popularitatii diferitelor personalitati, partide, se realizeaza de asemeni prin sondaje statistice complexe, elaborate.

Utilitatea statisticii este pusa mai bine in evidenta atunci cand trebuie studiate fenomene complexe in care intervin factori sau marimi care se afla in relatii complexe ce nu pot fi descrise satisfacator prin ecuatii sau formule, sau prin relatii cantitative de dependenta. De exemplu, in tehnica, daca suntem la un moment dat interesati de consumul de carburant al unui motor, exista in mod sigur o determinare destul de exacta a acestuia in functie de puterea motorului, tipul sau, viteza de deplasare, si alti cativa parametri. Cunoscand parametrii de care depinde consumul, aplicam o formula si obtinem consumul de carburant al acelui motor. Ceea ce obtinem este valabil pentru orice motor de acelasi tip si care functioneaza in aceleasi conditii.

Daca insa am dori, in mod utopic, sa calculam numarul de leucocite pe care ar trebui sa la aiba pacientii care sufera de o anumita afectiune avand datele generale despre acea afectiune si folosind cunostintele de fiziologie, biochimie, biofizica, etc, nu vom avea nici un succes. Variabilele care ar trebui sa intre in calcul sunt atat de multe si atat de complex depind unele de altele incat orice incercare de cuprindere in formule matematice este sortita esecului.

In asemenea cazuri, numai abordarea statistica este posibila. Se poate doar, eventual afirma, ca exista o tendinta (semnificativa din puncte de vedere statistic), ca numarul de leucocite sa depinda intr-o anumita masura de unul sau mai multi factori, si se pot chiar cuantifica aceste legaturi de dependenta. De aceste probleme se ocupa unul din capitolele importante ale statisticii, capitol tratat si in aceasta carte, anume teoria corelatiei (vezi capitolul 9).

De fapt, biologia si medicina lucreaza cu concepte, fapte, notiuni, dintre care doar o mica parte se preteaza la o interpretare determinista, exacta. Chiar daca avem impresia ca majoritatea afirmatiilor de baza din medicina sunt suficient de clare, lamurite si intelese, prea putin ne dam seama ca, de fapt, majoritatea lor sunt numai de natura statistica si ca trebuie bineinteles interpretate ca atare.

Desigur, a spune ca omul are doua emisfere cerebrale sau ca ciclul cardiac are o sistola si o diastola, sunt afirmatii care nu au legatura directa cu statistica. Dar toate determinarile cantitative, unele calitative, toate masuratorile referitoare la parametri fiziologici, biochimici, biofizici etc., au inteles deplin numai in context statistic.

In medicina si stiintele vietii, afirmatiile despre mase de oameni cum ar fi populatia unei tari sau regiuni geografice sunt deseori de natura statistica. Daca exista centralizate situatii suficient de clare ale incidentei unei anumite maladii se poate face o apreciere exacta a acestei incidente. De exemplu, afectiunile maligne sunt supravegheate destul de strict in toate tarile civilizate si exista date centralizate destul de exacte asupra incidentei. Totusi, chiar si in tarile dezvoltate, dar mai ales in tarile sarace, datele sunt lacunare, in ceea ce priveste incidenta reala, adica tinand cont si de cazurile care nu sunt luate in evidenta de medici si urmarite in evolutie.

In aceste cazuri, se poate face o estimare a incidentei unor maladii prin metode statistice. Se alege un esantion reprezentativ, acesta este cercetat in totalitate si pe baza rezultatului obtinut se face estimarea la nivelul intregii populatii. Tot asa se fac in ultimul timp din ce in ce mai mult studii de piata, studii in ce priveste intentiile de vot, estimari ale dorintelor unei populatii, etc. De problemele de acest tip, se ocupa un alt capitol al statisticii, acela al inferentei bazate pe sondaje.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.