Blaga si crestinismul

Trimis la data: 2007-01-28
Materia: Istorie
Nivel: Liceu
Pagini: 6
Nota: 9.38 / 10
Downloads: 830
Autor: Alexandra Florea
Dimensiune: 14kb
Voturi: 37
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Blaga si crestinismul - Epoca interbelica româneasca se caracterizeaza, în plan spiritual, prin fericita întîlnire dintre cultura si crestinism. “Explozia” culturala fara precedent s-a savîrsit pe fondul unei renasteri a spiritului ortodox, dovedind ca presupusa incompatibilitate între valorile credintei si valorile creatiei este o simpla prejudecata a modernismului iconoclast.Blaga si crestinismul
Blaga si crestinismul - Pentru noi, “redescoperirea” ortodoxiei a echivalat cu o rodnica adîncire a traditiei nationale (la tendintele catolicismului catre un universalism abstract, ortodoxia a cautat sa raspunda printr-un universalism concretizat în forme nationale, cu un simt acut al firescului si al organicului). Blaga si crestinismul

Blaga si crestinismul - Semnificativa ramîne trecerea de la traditionalismul “chtonian” al samanatorismului la traditionalismul “uranian” al gândirismului: “Samanatorul a avut viziunea magnifica a pamîntului românesc, dar n-a vazut cerul spiritualitatii sale (...) Peste pamîntul pe care din Samanatorul am învatat sa-l iubim, noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al Bisericii Ortodoxe” (Nichifor Crainic, “Sensul traditiei” ). Crestinismul ortodox – afirma acelasi autor – “e traditia eterna a Spiritului care, în ordinea omeneasca, se suprapune traditiei autohtone” (art.cit.). Blaga si crestinismul

Blaga si crestinismul - Aceasta întrepatrundere între factorul etnic si factorul crestin – sinteza de “sînge” si “spirit”, expresie particulara a armoniei “teandrice” – a fost temeiul complexei miscari gândiriste, forma îndrazneata de neobizantinism românesc, replica nationala si ortodoxa la diferitele “spiritualisme” occidentale ale vremii (neotomismul, guénonismul, “existentialismul crestin” si, nu în ultimul rînd, o anumita latura a expresionismului).

Pentru a denumi aceasta miscare cultural-religioasa (ce numai tangential a avut si un caracter politic “de dreapta”), s-a încetatenit mai ales termenul de “ortodoxism” (eticheta sub care G. Calinescu a tratat-o, cu destula neîntelegere, în Istoria... lui). Termenul este însa prea larg si se potriveste mai degraba ansamblului manifestarilor national- crestine ale epocii, care nu s-au redus la “gândirismul” propriu-zis.

Sub eticheta de “ortodoxism” mai încap cel putin înca doua “curente” de epoca: scoala lui Nae Ionescu (persiflata de Serban Cioculescu cu denumirea de “trairism”, pe care “naistii” de astazi tind sa o ia de buna!) si legionarismul (în ipostaza nazuita de întemeietorul lui, Corneliu Codreanu: aceea de “scoala spirituala” altoita pe traditia ascetica si eroica a crestinismului)[1].

Toate acestea sînt manifestari spirituale sau politice incontestabil înrudite, întretaindu-se adesea, dar care nu trebuie confundate. “Ortodoxismul” (fac abstractie aici de întrebuintarile peiorative ale cuvântului[2]) este numitorul lor comun, nici una dintre ele neputându-l monopoliza; de aceea, ar fi de preferat, pentru fiecare caz în parte, sa sprijinim termenul generic cu cîte un atribut particular: ortodoxism gândirist, ortodoxism naeionescian, ortodoxism legionar.

Întreaga epoca a fost obsedata de definirea “specificului national”; mai toti marii filosofi si eseisti ai vremii – de la cei mai vîrstnici, din generatia lui N. Iorga (un C. Radulescu-Motru sau un S. Mehedinti), trecînd prin generatia medie (cea a lui N. Crainic, Nae Ionescu, L. Blaga si chiar V. Bancila), pîna la cei mai tineri, din generatia lui M. Eliade (un M. Vulcanescu sau un C. Noica) – asociaza, în diferite grade si din diferite perspective, ortodoxia cu românismul.

Spre sfîrsitul perioadei, teologul D. Staniloae va publica chiar un volum intitulat Ortodoxie si românism, încercînd sa sintetizeze, dintr-un unghi de vedere strict teologic, doua decenii de discutii în jurul acestui subiect. Mai toti cad de acord (si nimeni n-a putut aduce contestatii serioase) ca românismul nu se poate defini integral în afara ortodoxiei.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.