Boala Aujeszky actualitati si perspective privind eradicarea

Boala Aujeszky actualitati si perspective privind eradicarea - La porc, simptomatologia depinde de virulenţa tulpinii, doza infectantă şi de vârsta purceilor. În general, purceii sugari manifestă anorexie şi fenomene predominant nervoase, adulţii prezintă tulburări respiratorii iar la scroafe se pot produce avorturi sporadice.

Izolarea virusului pe culturi celulare sau numai detecţia virusului prin marcare cu conjugat fluorescent pe secţiuni de ţesuturi se realizează relativ uşor şi constituie tehnicile de bază pentru confirmarea bolii. Dintre testele serologice utilizate sunt acceptate neutralizarea virală, ELISA şi latexaglutinarea. Interpretarea rezultatelor se face ţinând seama de faptul că, la purceii proveniţi din scroafe puternic imunizate prezenţa anticorpilor maternali în sânge se poate prelungi până la vârsta de patru luni.

Pentru câteva decenii, după prima descriere a bolii de către A. Aujeszky în anul 1902, cazurile clinice au fost observate numai în mod sporadic în Europa. Acest aspect s-a modificat radical la începutul anilor 1970, când evoluţia bolii a căpătat caractere endemice şi epidemice în exploataţii cu sisteme intensive de creştere producând pierderi economice însemnate.

Ca urmare, în cadrul strategiilor de combatere, în multe ţări, s-a trecut la aplicarea programelor de eradicare bazate pe vaccinarea de necesitate şi eliminarea cazurilor seropozitive sau prin lichidarea întregului efectiv (stamping out). Astfel, la începutul anilor 1980, măsura lichidării efectivelor seropozitive a fost aplicată în Anglia şi a avut ca urmare obţinerea statusului de ţară liberă de boală, care se păstrează şi astăzi.

De asemenea, în Danemarca, aceată strategie a avut rezultate asemănatoare în toată ţara, cu excepţia zonei de vecinătate cu Germania, în care boala nu a putut fi eradicată. Aici a fost nevoie de finanţarea unui program bazat pe vaccinare. Programul a fost aplicat cu succes şi a dus la eradicarea bolii şi obţinerea statusului de ţară liberă pentru Boala Aujeszky, status care se păstrează şi în prezent.

În celelalte ţări programele aplicate au dus la ţinerea bolii sub control şi la diminuarea pierderilor economice, până la limite acceptate de producători. În anul 1993 odată cu deschiderea graniţelor şi liberalizarea comerţului în ţările Uniunii Europene, în Europa s-a implemantat o nouă strategie de eradicare a Bolii Aujeszky.

Existenţa ţărilor sau regiunilor libere de boli virale epidemice şi endemice cu difuzibilitate mare a impus reglementarea comerţului cu animale vii şi produse ale acestora, în scopul eliminării riscului de răspândire a mai multor boli între care şi boala lui Aujeszky. Ca urmare a fost emisă Decizia 93/24/EEC prin care ţările U.E. şi-au impus Programe Naţionale de urgenţă pentru eradicarea Bolii Aujeszky.

Controlul serologic preliminar al efectivelor porcine a stabilit că în unele ţări cu o densitate redusă a populaţiilor de porcine (Luxemburg, Finlanda, Suedia) boala a fost absentă, programele prevăzând numai păstrarea statusului de indemnitate a ţărilor respective prin controlul introducerii de porcine numai din ţări libere de boală.

În ţările U.E., zonele cu prevalenţă redusă a seropozitivităţii porcinelor infectate, programele de eradicare au prevăzut strategia de stamping-out. În zonele cu prevalenţă crescută a seropozitivităţii au fost elaborate programe de vaccinare obligatorie, urmate de eliminarea animalelor seropozitive.

Comisia Europeană a stimulat aceste programe prin co-finanţare. Vaccinarea s-a efectuat cu vaccinuri marker la care glicoproteina gE este deletată. Vaccinarea cu vaccin marker a permis diferenţierea porcinelor infectate cu virusul sălbatic al bolii Aujeszky (seropozitive) de cele vaccinate.