Boema Clujeana

Trimis la data: 2013-12-10
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 8.99 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 17kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Dupa realizarea actului istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, o efervescenta patriotica, culturala si literara cuprinsese intelectualitatea din marile orase transilvanene: Sibiu, Brasov, Alba Iulia si mai ales Cluj. La care se adauga tumultul spiritual starnit la Arad, Timisoara, Oradea, etc. Chiar daca Alba Iulia era orasul unde s-a consfintit Marea Unire, Clujul se erija in adevarata capitala culturala si spirituala a Transilvaniei. Aici apareau revistele de tot felul, ca ciupercile dupa ploaie, aici se concentrase intelighentia ardeleana decisa sa fie avangarda unui nou viitor plin de perspective promitatoare pentru romanii eliberati, cel putin din punct de vedere politic si cultural, de sub stapanirile straine.
V.Copilu Cheatra era doar unul dintre spiritele luptatoare inchinate idealurilor de innoire, poate nu vocea cea mai rasunatoare, dar nici, deloc, cea mai de neglijat. I se prezisese, inca de pe cand era elev, de catre profesorul sau Dimitrie Goga, o cariera de gazetar de exceptie. Ceea ce, in mica parte, se va adeveri, mai ales prin activitatea sa de mai tarziu la gazeta Detunata, (1942-1944), tribuna de lupta pentru drepturile sociale ale motilor.

Cuget neastamparat si foarte intreprinzator, daruit si cu destul har pentru a-si putea sustine si concretiza proiectele, poetul din Iara isi luase misiunea de "luminator" al motilor foarte in serios. Si pentru asta n-a precupetit timp, relatii, influenta si chiar bani. Iar unul din visurile sale de tinerete a fost sa editeze o "gazeta a motilor", un fel de tribuna de lupta cu armele cuvantului pentru a "lumina" prin cultura si arte acest tinut cu nume semet, dar destin de piatra rabdatoare sub rotile vremurilor potrivnice. O Die Brucke a la Transilvania.

In cele din urma, dupa ucenicia prin alte redactii, mai ales clujene, a ajuns sa-si vada visul cu ochii si sa intemeieze, "cu oarecare temeritate", alaturi de un alt luptator impatimit pentru drepturile motilor, inginerul Ioan Popa-Zlatna, o asemenea gazeta sub numele de D e t u n a t a. Pentru aceasta nu s-a dat inapoi de la a-si alege sediul intr-un orasel de munte, la Zlatna, ca sa fie acolo, aproape de moti, "langa omul singur, care n-a avut ca arma, in schema saraca a vietii lui, decat monarhia visului. Nadejdea intr-un viitor mai bun".

Detunata nu a fost, desigur, o Die Brucke, iar Zlatna nu era, nici pe departe, nici Dresda, nici Munchen, nici Berlin. Dar o adiere de program spiritual expresionist isi face simtita prezenta in memoriile lui V.Copilu Cheatra in ceea ce a dorit sa insemne, pentru vremea aceea, "gazeta motilor". Iar sloganul, la ordinea zilei, receptionat parca din arsenalul etic expresionist, nu putea sa fie decat "ridicarea omului", modificarea constiintelor individuale si colective, care sa duca la nasterea "omului nou":

"In aceste clipe in care painea pe masa era o himera, iar mamaliga dramuita intre vatra si calorifer, am preferat ridicarea omului la nivelul care sa-l determine sa traiasca pe deplin constient. Sa nu se mai amageasca pentru vecie cu mangaierea ca, asa i-a fost dat sa traiasca, asa va trai! ...(s.n.). Eram conspirativi, fiindca nu aderam la catehismul timpului, bizari prin cutezanta cuvantului raspicat impotriva imposturii si puterii oficializate sau cumparate cu aur. De fapt, Detunata a fost o miscare revolutionara: a exclus mediocritatea si demagogia, conventia si falsitatea publica si publicista"
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.