Calin (file din poveste)

Trimis la data: 2004-02-10
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 7.33 / 10
Downloads: 11
Autor: Somina stoica
Dimensiune: 7kb
Voturi: 1020
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
NUNTA ÎMPĂRĂTEASCĂ
Mihai Eminescu a fost “omul deplin al culturiii româneşti”, cum îl numea Constantin Noica, fiind asemuit cu Hyperion din poemul “Luceafărul”. El a înnoit poezia românească şi a ridicat-o pe cele mai înalte culmi, prin profunzimea ideilor şi sentimentelor, prin bogăţia limbii, prin frumuseţea stilului şi armonia versurilor.
În acest poem, Eminescu a cântat iubirea şi natura, a prelucrat motive din folclor, a elogiat patriotismul poporului.
Partea a doua a poemului înfăţişează nunta împărătească şi începe prin imaginea lacului “care-n tremur somnoros şi lin se bate”. Atmosfera de basm este întreţinută pentru că lacul este personificat, iar la masa “mare-ntinsă cu făclii prea luminate” iau loc personaje fabuloase.

Împăraţi şi împărătese veniţi “din patru părţi a lumii”, “Feţi – Frumoşi cu păr de aur, zmei cu solzii de oţele”, cititori în stele, “şăgalnicul Pepele”, fiecare fiind individualizat prin câte un amănunt plastic, ce sugerează trăsături fizice, vestimentare sau morale, redate prin epitete. Tabloul nuntaşilor este completat de portretul craiului, asupra căruia poetul atrage atenţia cititorului prin interjecţia “iată”. El este înfăţişat cu ironie şi umor stând în jilţ pe “perine de puf” cu o atitudine plină de importanţă, apărându-se cu schiptru de gângănii.

Ironia autorului este evidentă în prezentarea craiului care, deşi se află la nuntă, nu renunţă la aroganţa sa şi stă ţeapăn. Atitidinea sa este ridicolă deoarece, în ciuda faptului că nunta se desfăşoară toamna, în timpul nopţii el este apărat de caniculă. Punctele de suspensie din finalul acestui vers întăresc ironia.

Apariţia mirilor este marcată tot prin interjecţia “iată”. Cei doi tineri ies din codru ca dintr-un templu, în care şi-au sfinţit iubirea şi intră în spaţiul muzical şi plin de miresme al nunţii.
Imaginea lui Călin nu apare decât în două versuri, din care reiese iubirea lui pentru “gingaşa” fată de crai.

Delicateţea miresei este evidenţiată direct prin epitetul “gingaşei” din expresia “mâna gingaşei mirese”, iar puritatea este redată printr-un detaliu vestimentar: “Poala lungă albei rochii”. Împlinirea iubirii prin nuntă aduce emoţie şi fericire în sufletul fetei de împărat, ale cărei sentimente sunt evidenţiate prin comparaţia “Faţa-i roşie ca mărul”, prin metafora “noroc” şi prin epitetul “i-s umezi ochii”.

Frumuseţea sufletească a fetei are corespondent şi în portretul ei fizic, ce atrage atenţia prin frumuseţea şi bogăţia părului: “La pământ mai că ajunge al ei păr de aur moale, / Care-i cade peste braţe, peste umerele goale”. Epitetul “păr de aur” dublat de epitetul “moale” sugerează culoarea părului şi accentuează delicateţea miresei. Această întruchipare de basm este întregită de graţia în mişcări, redată prin epitetele verbale “vine mlădioasă, trupul ei frumos îl poartă”, iar florile albastre îi completează portretul moral, simbolizând credinţa în iubire. Steaua pe care o poartă în
frunte este semnul celor “aleşi” de a fi însoţiţi de noroc, situând-o, alături de alte atribute fizice, în lumea basmului.

Nunta lui Călin cu fata de împărat dobândeşte dimensiuni cosmice, ca în folclor. Armonia universului este sugerată prin personificarea celor doi aştri, în ipostaza de naşi, “mândrul soare” şi “mândra lună”.

Conform tradiţiilor populare româneşti pentru ritualul nunţii, oficiile de gazdă sunt îndeplinite de “socrul” care aşază în capul mesei pe “nunul mare” şi pe “nună”, iar ceilalaţi oaspeţi, respectând ierarhia socială “s-aşază toţi la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul”, pe fundalul sonor al viorilor şi al cobzei, instrumente muzicale nelipsite de la o nuntă ţărănească, sugerând o stare de calm şi de fericire generală.


În acest fragment predomină imaginile vizuale, în care domneşte albul, punctat de galbenul părului şi albastrul florilor. Imaginile sonore sunt create de foşnetul uscat al frunzelor atinse de “poala lung-a albei rochii” şi de sunetele blânde ale viorilor şi cobzei. Mişcarea este în deplină concordanţă cu atmosfera de calm şi mulţumire sufletească, sugerând discreţie şi eleganţă.

“În viaţa lui scurtă a dus arta poeziei la înălţimi neîntrecute până astăzi, îmbogăţind ritmul, rima şi expresia artistică ; a dat cuvintelor simple valori nouă şi armonii surprinzătoare, sentimentelor adâncime unică, viziunilor orizont nemărginit.”
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.