Caracteristici ale limbajului poetic

Se distinge prin caracterul individual, unic, original, inedit al comunicarii lingvistice; Insusirile expresive (bazate pe conotatie) ale limbajului sunt foarte marcate, functia estetica fiind prioritara;In constituirea textului, se apeleaza la imaginea artistica, la conventie si la fictiune;Sunt asimilate elemente din toate celelalte stiluri functionale;Structura sintactica a enunturilor este foarte diversa; topica e subiectiva;

Inglobeaza elemente din afara limbii literare (din limbajul popular, familiar, argotic, arhaisme, neologisme, aspecte din variantele regionale);Se utilizeaza intens figurile de stil sau retorice, jocurile de cuvinte, ambiguitatea voita a sensurilor, sugestia si conotatia, nuantarea sinonimica, unitatile frazeologice neobisnuite;
Nivelurile textului poetic - Receptarea textului literar din perspectiva stilistica presupune descifrarea lingvistico-artistica a operei.

La toate nivelurile limbii, in stilul beletristic sistemul limbii este actualizat in cea mai mare libertate, cu o singura constrangere: subordonarea fata de principiul general care guverneaza procesul semnificarii in comunicarea literara: expresivitatea estetica.
I. Nivelul fonetic al limbii este dat de manifestarea ei in substanta sonora, prin sunete cu un anumit ton, cu inaltimea, durata sau amplitudinea lor, la care se adauga silabele, accentul, ritmul, intonatia cu posibile valori expresive. Resursele expresivitatii pot fi:asocierea sunetelor in context - aliteratie, armonie imitativa, asonanta, ecou, rima;contraste sonore;locul, tipul vocalelor (inchise / deschise), accentuarea lor;modificarea sunetelor; caderea sunetelor, a silabelor sau adaugarea lor;onomatopee, cuvinte derivate de la acestea (frecvente in proza lui I. Creanga ca marci ale oralitatii);cuvinte expresive prin sunete si volum sonor;

ritmul - expresia necesitatii de simetrie si de armonie - apare nu numai in versul traditional, ci si in versul liber; succesiunea silabelor se asociaza cu miscarea ideilor si a sensibilitatii poetului; (exista si o ritmica a prozei, elaborata de autor prin atentia pentru cadenta si curgerea frazei (la Creanga sau la Sadoveanu, de exemplu);pauza - este o componenta a ritmului, dar are valorile ei expresive: fragmenteaza versul (cezura), intrerupe brusc comunicarea pentru a sugera o stare sufleteasca, o emotiedebitul - numarul de sunete emise in unitatea de timp: tempoul vorbirii poate fi mai rapid sau mai lent ca manifestare temperamentala, afectiva sau retorica (in discurs).