Caracterizarea lui Ghita Pristanda

Trimis la data: 2011-06-30
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 8.35 / 10
Downloads: 1250
Autor: Stancu
Dimensiune: 12kb
Voturi: 25
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Ion Luca Caragiale (1852-1912) a ramas definitiv in literatura romana printr-o opera monumentala, alcatuita din comedii, nuvele, momente si schite, prin intermediul carora scriitorul face o adevarata radiografie a societatii romanesti."O scrisoare pierduta" este o comedie realista de moravuri sociale si politice, in care Caragiale ilustreaza dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputati. Ghita Pristanda, politaiul orasului, este tipul slugarnicului, prezent in piesa de la inceput pana la sfarsit in toate momentele cheie ale actiunii.
Pristanda este ridicol, principalele trasaturi decurgand din manifestarea diversificata a comicului, care defineste contradictia dintre esenta si aparenta. Politaiul orasului vrea sa para o autoritate oficiala, cu o profesie dificila in societate ("n-are si el ceas de mancare, de bautura, de culcare, de sculare, ca tot crestinul..."), dar, in esenta, atributiile sale se restrang la indeplinirea ordinelor verbale ale prefectului, nici una dintre preocuparile sale nu se consacra interesului public.

"Scrofulos la datorie", este constient ca trebuie sa-si serveasca seful, nu din constiinta "misiei", ci mai ales dintr-o etica sustinuta de interesul personal: "famelie mare, renumeratie mica, dupa buget". Functionar servil, incalca legea din dispozitia superiorilor si-l aresteaza abuziv pe Catavencu, deoarece primise ordin "verbal" de la conu' Fanica.

Este arogant sau umil, in functie de imprejurari, penduleaza cu o siretenie primitiva avand ca centru de greutate propriul interes. Lipsit de demnitate si de coloana vertebrala, slugarnic, se pune bine si cu Nae Catavencu in eventualitatea ca acestuia i-ar izbuti santajul si-l maguleste fara jena, dupa ce, in prealabil, ii perchezitionase casa cautand scrisoarea de amor si il arestase abuziv

Se preteaza la mici furtisaguri, ghidandu-se dupa o deviza a nevestei lui: "Ghita, Ghita, pupa-l in bot si-i papa tot, ca satulul nu crede la al flamand...". Comicul de situatie este ilustrativ in scena numararii steagurilor pe care ar fi trebuit sa le cumpere in cinstea apropiatelor alegeri (actul I, scena 1). Pristanda primise bani pentru patruzeci si patru de steaguri, insa el cumparase numai "vreo paispce... cinspce".

Ca sa se disculpe de aluzia lui Tipatescu despre cum "a tras frumusel condeiul", Pristanda numara steagurile arborate de cate doua ori si aduna gresit, numai ca sa-i iasa la socoteala "patruzeci si patru, in cap...": "Doua la primarie, optspce, patru la scoli, douazeci si patru, doua la catrindala la Sf. Niculae, treizeci".

Incultura, lipsa de instructie sunt evidentiate pregnant prin comicul de limbaj: deformeaza neologismele -"bampir", "famelie", "catrindala", "scrofulos", "renumeratie"-, are ticuri verbale ("curat") care frizeaza prostia. De exemplu, alaturarea cuvantului "curat" altor cuvinte, evidentiaza un nestapanit servilism, facandu-l penibil si ridicol: "curat misel", "curat murdar", "curat condei", "curat ca un caine", "curat violare de domiciliu", "curat constitutional".

Comicul de nume al personajului Ghita Pristanda sugereaza principalele sale trasaturi de caracter -servil si umil fata de sefi, lipsit de personalitate -, deoarece pristandaua este un joc popular, asemanator cu braul, ce se danseaza dupa reguli prestabilite, intr-o parte si alta, conform strigaturilor si comenzilor unui conducator de joc.

Principalele mijloace artistice de caracterizare a personajului sunt sursele comicului, foarte variate si sugestive, in conturarea trasaturilor remarcandu-se comicul de situatie, de caracter, de limbaj si de nume. Dialogul si monologul constituie modalitati de caracterizare indirecta, ca si vorbele, faptele si gandurile personajului, caracterizarea directa fiind facuta de catre celelalte personaje sau de catre dramaturg.

In comediile sale, I.L.Caragiale ramane fidel propriei conceptii, conform careia cuvantul este cea mai sincera exprimare a gandirii, riscul cel mai mare prin care se poate demasca prostia, incultura, demagogia si fariseismul.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.