Carpatii Occidentali

Trimis la data: 2002-12-31 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 5958
Autor: Cosstel- mircea Dimensiune: 21kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În partea de vest a ţării, de la valea Dunării, în sud, şi cea a Barcăului şi cotul So-meşului, la nord, se înşiră mai multe grupuri de munţi mici, insulari, despărţiţi prin largi depresiuni şi întinse "golfuri" de câmpie, fapt pentru care se consideră că ei nu
constituie o catenă unitară, ci doar nişte munţi fragmentari, străbătuţi fără dificultate de numeroase căi de comunicaţie rutieră şi feroviară.

Fragmentarea lor se datoreşte înălţării inegale pe sectoare, chiar cu unele scufundări locale, spre sfârşitul terţiarului şi începutul cuaternarului. La est, unele depresiuni şi culoare tectonice despart aceşti munţi de Carpaţii Meridionali (Culoarele Timiş-Cerna şi Bistra, continuate cu depresiunea Haţegului), după cum unele depresiuni de contact îi delimitează spre Podişul Transilvaniei.

La partea apuseană, aceşti munţi mărunţi prezintă o limită sinuoasă cu adânci intrânduri ale câmpiei printre culmile de munţi. Aceste "golfuri de câmpie’’ constituie o caracteristică, îndeosebi la nord de Mureş, şi se datoresc unor linii de falie ce se întretaie rectangular la limita ariei muntoase, cu căderi în trepte spre câmpie. Dovada o fac între altele şi apele termale ce apar pe aliniamentele unor asemenea rupturi în scoarţă în plină câmpie (de la Oradea până la Timişoara).

La nord, munţi se bifurcă în cuprinsul dealurilor someşene spre NV şi NE, pierzând treptat din înălţime, astfel că delimitarea devine relativ anevoioasă, ceea ce a îndemnat pe unii geografi să extindă limita aces-
tor munţi până dincolo de Someş pe aliniamentele unor dealuri formate din şisturi cristaline.

Caractere generale. Munţii din vest prezintă altitudini scăzute care rareori trec de 1300 m la sud de Mureş şi de 1800 m la nord de această vale (numai excepţional în Masivul Bihorului). Specifică este de asemenea căderea lor în trepte din cee în ce mai joase spre vest, unde aceşti munţi ajung adevăraţi muncei, cu înălţimi cuprinse între
500 şi 700 m.

O altă caracteristică o constituie marea diversitate a rocilor care îi alcătuiesc. Insulele de şisturi cristaline formează o bună parte a acestor munţi. Rupte şi prăbuşite pe alocuri, au dat loc fie apariţiei rocilor vulcanice, fie depunerilor de roci sedimentare.
Între cele sedimentare mai frecvente sunt calcarele, care dau un pitoresc mult apreciat.

Aşa se explică de ce harta geologică a acestor munţi apare ca un adevărat mozaic. Nici orientarea cutărilor care a individualizat aceşti munţi nu este unitară pe întreg întinsul lor. Cei din Banat continuă cu o uşoară arcuire spre SV (prelungindu-se şi la sud de Dunăre) spre orientarea cutelor din Carpaţii Meridionali, pe când cei de la nord de Mureş prezintă o orientare rămurată cu totul diferită.

Împestriţarea aceasta de roci, de linii tectonice şi de structuri diferite, explică marea varietate a formelor de relief : a culmilor largi, pe alocuri ca nişte adevărate platforme pe care satele urcă până la 1200-1400 m altitudine, pe alocuri cu povârnişuri stâncoase şi creste zimţate în calcare, ori cu siluetele conice din zonele vulcanice,precum şi a depresiunilor mărunte răspândite peste tot, ori a celor largi care se deschid în pâlnie spre câmpie.

Marii varietăţi de roci şi structuri îi corespunde, de asemenea, varietatea zăcă-mintelor subpământene, între care precumpănesc cele metalifere (feroase şi neferoase) , preţioase materiale de construcţie (de la marmură până la bazalte şi gresii), după cum nu lipsesc nici cărbunii, talcul, mica, etc.

Subîmpărţirea acestor munţi este lesne de făcut, datorită culoarelor largi care îi despart. Deosebim astfel : Munţii Banatului, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Apuseni. Munţii Banatului se întind spre culoarul Timiş-Cerna, la est, defileul Dunării, la sud, şi la o linie cotită de la Baziaş până la nord de Bocşa, în partea apuseană, din-
colo de care se defăşoară dealurile.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.