Cehov - Dramaturgia

Trimis la data: 2005-03-31
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 12
Nota: 9.74 / 10
Downloads: 17
Autor: Petru
Dimensiune: 56kb
Voturi: 204
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Ea îl iubea la nebunie pe Ivanov, dar el n-o iubea. Pe parcurs ea se îmbolnăveşte de ftizie. De dînsa va îngriji medicul Lvov, care este o persoană exagerat de „cinstită” cu toţi, ceea ce va provoca repulsia celorlalte persoane faţă de dînsul. Tot din această cauză Lvov (se considera un om cinstit) se socoate dator să facă “dreptate” şi s-o apere pe Anna de Ivanov.
După părerea medicului, boala i se trăgea din nepăsarea şi modul în care o trata Ivanov, el era cel ce-o omora. Lvov mai era de părerea că Ivanov s-a căsătorit cu Anna pentru moştenire, pentru bani, iar acum, ştiind că Anna tot nu va primi nici un ban, el o neglijează şi vrea s-o distrugă cît mai curînd pentru a scăpa de ea.

Lvov spunea că Anna are nevoie urgent de odihnă în Crimeea, dar ea nu vroia să plece fără Ivanov, însă el n-avea bani pentru amîndoi şi în afară de asta nu putea primi un concediu mai îndelungat fiindcă luase deja unul în anul respectiv.

Anna fiind bolnavă n-avea voie să iasă din casă după asfinţitul soarelui. Ivanov însă se plictisea să stea acasă, şi pentru a mai omorî din plictiseală pleca nopţile de acasă, iar Anna rămînea împreună cu unchiul lui Ivanov – Şabelski.

Drama se începe cu ziua Saşei, o fată de 20 ani, fiica lui Lebedev. Seara Ivanov, ca de obicei, vroia să plece la Lebedevi. Anna însă îl implora să rămînă cu ea, dar el nu vroia. Astfel Ivanov se duce împreună cu Şabelski la aniversare, iar Anna şi Lvov rămân acasă.
Anna pînă la urmă nu rezistă şi dă ordin să se pună caii la trăsură.

Actul II
Actul II – începe cu aniversarea din casa Lebedevi, unde musafirii şi gazda vorbesc diverse banalităţi şi bîrfe pentru a-şi omorî timpul.
După cîtvai timp de la sosirea lui Ivanov, Saşa se retrage împreună cu dînsul într-un salonaş, în timp ce ceilalţi ieşiră în parc pentru a mai risipi ceva din monotonie.

Ivanov îi vorbeşte despre problemele sale, iar Saşa îi spune că nenorocirea lui se datorează faptului că este singur şi are nevoie de un om pe care să-l iubească, că numai o dragoste puternică l-ar putea vindeca.
Ivanov îi spune că ar putea suporta orice: tristeţea, psihopatia, ruina materială, pierderea soţiei, bătrîneţea prematură, singurătatea, dar nu poate suporta în ruptul capului batjocura faţă de „eu-l” său propriul.
Saşa îi mărturiseşte iubirea ei, după care ei se sărută. Exact în acest moment a intrat Anna care văzîndu-i, rămîne încremenită. Întorcîndu-se amîndoi, o zăresc pe Anna.

Actul III
Actul al III-lea are loc în cabinetul lui Ivanov, unde Şabelski, Lebedev, Borkin şi mai apoi Lvov îl aşteaptă pe Ivanov. Din discuţia lor se înţelege faptul că Anna, de ziua Saşei, a leşinat la Lebedevi. După un anumit timp, apare şi Ivanov. Lebedev discută cu Ivanov între patru ochi, şi îi spune că l-a trimis nevastă-sa să-i spună să-şi plătească dobînzile, la care Ivanov îi răspunde că momentan n-are nici un ban. Lebedev se hotărăşte să-l ajute, împrumutîndu-l cu nişte părăluţe dosite, de care nimeni nu ştia.

După această discuţie, vine Lvov care iarăşi îl acuză pe Ivanov de cinism. Cînd discutia acestora era pe muchie de cuţit intră Saşa. Lvov a ieşit imediat, iar Ivanov s-a speriat de moarte cînd a văzut-o. El speriat o întreabă de ce a venit, iar ea îl întreabă de ce n-a mai dat pe la ei de două săptămîni. Ivanov îi explică că-i o imprudenţă ceea ce face, că vizita ei o poate da gata pe Anna, iar Saşa îi spune că n-o va vedea, şi că îndată va pleca, doar că era neliniştită şi vroia să ştie dacă este sănătos. Ei au avut o discuţie cam lungă, după care Saşa pleacă, şi intră Borkin, cu care va schimba doar cîteva cuvinte, pînă va apărea Anna, apoi Borkin se retrage şi rămîn doar ei amîndoi: Ivanov şi Anna.

Anna aflase de faptul că Ivanov fusese vizitat de Saşa, şi ruinată de gelozie şi de durerea pe care o simţea în suflet, îi spune:“Acum te înţeleg. În sfîrşit îmi dau seama cu ce fel de om am de-a face. Eşti un individ murdar, josnic... Ţii minte cînd ai venit la mine şi m-ai minţit că mă iubeşti? Eu te-am crezut ca o proastă, mi-am părăsit tatăl, mama, credinţa, şi te-am urmat...

Mă minţeai cînd îmi vorbeai despre bine şi adevăr, credeam în fiecare cuvînt pe care mi-l spuneai. Cinci ani am trăit alături de tine, am suferit şi am fost bolnavă, dar te-am iubit şi nu te-am părăsit o singură clipă... Ai fost idolul meu... Cînd colo, în tot acest timp tu n-ai făcut decît să mă minţi cu neruşinare. Te-ai însurat crezînd că părinţii mă vor ierta şi îmi vor da bani.

Acesta a fost motivul. Cînd ai văzut că nu-i chip să scoţi banii, ai început un nou joc... Acum totul e clar pentru mine, şi cînd îmi amintesc de toate cîte le-ai făcut... Nu m-ai iubit şi nu mi-ai fost credincios niciodată... Niciodată! Eşti un om fără onoare, un om josnic... Îi datorezi bani lui Lebedev şi pentru a scăpa acum de datorie, cauţi să iei minţile fetei lui... Acum poţi să te duci la fata lui Lebedev, ca să o înşeli şi pe ea.”
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.