Cel mai daunator vulcan

Trimis la data: 2003-05-04
Materia: Geografie
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.70 / 10
Downloads: 20
Autor: Mihnea G.
Dimensiune: 4kb
Voturi: 453
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
În ţara noastră, dar şi în alte regiuni de pe Glob, în multe locuri ieşirea gazelor din subsol la suprafaţă determină deplasarea apei din adânc şi antrenarea particulelor argiloase şi nisipoase din straturile de rocă.Rezulta un noroi mai mult sau mai puţin vâscos ,ce se ridică prin crăpăturile ce taie straturile şi care , odată ajuns la suprafaţă ,se revarsă creând în timp un relief specific.Cel mai adesea rezultă conuri şi platouri cu dimensiuni variabile ,dar mici.
Vulcanii Noroio$i

În ţara noastră, dar şi în alte regiuni de pe Glob, în multe locuri
ieşirea gazelor din subsol la suprafaţă determină deplasarea apei din
adânc şi antrenarea particulelor argiloase şi nisipoase din straturile
de rocă.Rezulta un noroi mai mult sau mai puţin vâscos ,ce se ridică
prin crăpăturile ce taie straturile şi care , odată ajuns la suprafaţă
,se revarsă creând în timp un relief specific.Cel mai adesea rezultă
conuri şi platouri cu dimensiuni variabile ,dar mici.Aceste forme ,şi

într-o anumită măsură mecanismul circulaţiei materiei şi construcţiei
lor ,se apropie mult de cel al marilor efuziuni de lavă ce creează
aparatele vulcanice,de unde şi numele ce le-a fost dat.Diferenţele
dintre ele sunt enorme ,trei fiind esenţiale : dimensiunile (câţiva
zeci de metri pătraţi până la câteva hectare în raport cu câţiva
km2),natura materiei ce se deplasează(noroi faţă de topituri de rocă)
şi durata existenţei formelor de relief create (doi-trei ani la
vulcanii noro-

ioşi şi zeci de mii de ani la vulcanii propriu-zişi).

Astfel de fenomene naturale ,în ţara noastră ,se produc frecvent
Subcarpaţi, dar au fost descrise în ultimii 150 de ani şi în alte
locuri(ex.la Haşag ,lângă Ocna Sibiului ,sau la Homorod ,la Bazna ,în
dealurile Transilvaniei apoi şi în unele locuri din Moldova unde sunt
numiţi ,,gloduri" sau ,,ochiuri de gloduri").

Dar ,formele cele mai interesante ,care au dimensiunile cele mai mari
şi unde procesele au o intensitate deosebită ,sunt întâlnite în
Subcarpaţii Buzăului ,pe un aliniament de cca. 20 km ,între aşezările
Berca şi Arbănaşi.

Lângă schela din marginea satului Berca există un platou
argilo-nisipos care a rezultat din slabe erupţii noroioase.La cca. 10
km ,pe stânga drumului pietruit ,se află platoul Pâclele Mici , unde
există cel mai mare număr de vulcani ce au conuri ,cratere cu
dimensiuni extrem de variate ,precum şi o morfologie complexă
,rezultată pe de o parte din acumularea noroiului ,iar pe de altă
parte, din şiroirea apei de ploaie.Repartiţia acestora este neuniformă
,distingându-se cel puţin trei situaţii.În est există un sector de
platou nisipo-argilos relativ neted ,slab fragmentat ,pe care
activitaţile vulcanice au încetat sau sunt extrem de reduse.În centru
şi vest se află sectorul cu cel mai mare număr de conuri de noroi ce
apar sub formele de grupări de 3-5 vulcani cu înălţimi de 2-8m ,cu
cratere ce au diametre de 10-100cm din care iese noroi vâscos ,care se
scurge sub formă de limbi ce ating lungimi de 20-50cm.

Dacă în jurul craterului noroiul este proaspăt sau în curs de uscare,
la mijlocul şi la periferia conului ,el este uscat şi brăzdat de
crăpături de uscăciune ce se îscriu în sisteme poligonale cu
dimensiuni variabile.La ploi ,apa se scurge în şuviţe pe flacurile
conurilor creând prin eroziune pe acestea un ansamblu de şănţuleţe
,rigole ,ravene ;la exterior materialele transportate prin
acumulare,dau poale prelungi pe care apa se împrăştie.Cel de-al
treilea sector se află la jumătatea nordică a platoului.Aici apar două
aspecte distincte.Mai întâi se im-

pun conurile de noroi aplatizate ,dar cu cratere foarte
largi(1-5m),din care se revarsă în toate direcţiile un noroi fluid
care se împrăştie pe distanţe de 50-150m.În al doilea rând ,la
exteriorul acestora ,platoul este intens fragmentat de ravene şi
torenţi adânci ,interfluviile dintre ele fiind transformate în creste
,situaţie care creează imaginea unui peisaj dezolant(pământuri rele).

Platoul Pâclele Mici constituie o rezervaţie naturală(9,4 ha),din 1924
,obiectul protecţiei fiind peisajul impus de relief şi două specii de
plante halofile-Nitraria schoberi şi Obione verrucifera-aflate în
extremitatea vestică a arealului lor.

Cel de-al treilea platou ,Pâclele Mari ,se află la câţiva km ,spre
nord-est.

Numele este legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani
principali (diametre de peste 100m) ,care se situează în centrul
platoului.Flancurile conurilor sunt foarte întinse ,pe ele apar mai
multe conuri ale unor vulcani secundari şi limbi lungi de noroi
vineţiu ,adesea amestecat cu şuviţe de ţiţei.Jumătatea exterioară a
platoului este fragmentată de ravene ,torenţi ,dezvoltând un peisaj de

badland-uri(pămâturi rele).Rezervaţia naturală de aici se desfăşoară
pe19,6ha.

În localitatea Beciu ,pe malul drept al râului Arbănaşi ,se află un
crater(diametru 2,5m) în care există noroi ce ,,fierbe" datorită
efuziunii gazelor.El este înconjurat de un platou mic pe care există
câteva conuri şi cratere decimetrice.

La cca. 2 km est de acesta se află Platoul Arbănaşi ,cu mai multe
conuri şi relief de eroziune similare cu cele de la Pâclele Mici ,dar
cu dimensiuni mult mai redus.

Munteanu Iurie

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.