Cerebelul

Trimis la data: 2004-07-20
Materia: Psihologie
Nivel: Liceu
Pagini: 8
Nota: 7.43 / 10
Downloads: 4079
Autor: Padure C. Daniela
Dimensiune: 12kb
Voturi: 236
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Sistemul nervos receptioneaza, transmite si intergreaza informatiile din mediul extern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Sistemul nervos , unitar ca structura si functie, este subimpartit in: 1). Sistemul nervos al vietii de realtie ( somatic ); 2). Sistemul nervos al vietii vegetative.
Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

Universitatea Pitesti

Facultatea de Istorie, Filosofie si Jurnalism

Sectia - Psihologie

REFERAT

NEUROPSIHOLOGIE

ENACHE M. DANIELA ELENA

Psihologie - anul I, gr a- V -a , sgr. 10

Cerebelul

Introducere

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si intergreaza informatiile
din mediul extern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate,
motorii si secretorii.

Sistemul nervos , unitar ca structura si functie, este subimpartit in

1). Sistemul nervos al vietii de realtie ( somatic )

2). Sistemul nervos al vietii vegetative

Sistemul nervos central ( SNC ) sau nevraxul, este alcatuit din:
maduva spinarii, trunchiul cerebral, cerebel, diencefal si emisferele
cerebrale.

In prezenta lucrare ne vom ocupa de cerebel

Cerebelul reprezinta 10 % din volumul encefalului, este situat inapoia
protuberantei inelare ,acopera fata posterioara a bulbului rahidian si
este acoperit in cea mai mare parte de emisferele cerebrale. Originea
cerebelului impreuna cu cea a protuberantei se afla in metencefal. Are
forma de inima , cu varful situat inainte si o greutate de 150 g ,
aproximativ. Este alcatuit din 2 lobi laterali , numiti emisferele
cerebeloase si un lob median numit vermis. Din punct de vedere
filogenetic si functional , cerebelul se imparte transversal in 3
lobi: lobul anterior situat pe suprafata superioara a cerebelului,
lobul posterior si lobul floculonodular situat pe suprafata inferioara
a cerebelului. Acesti lobi sunt delimitati de 2 santuri adanci de
ordinul I - numite fisuri: fisura primara si fisura posterioara.
Santuri mai putin adanci ,de ordinull II impart lobii in lobuli, iar
santuri superficiale de ordinul III,impart lobulii in folii sau lame
paralele.

Lobul floculonodular este din punct de vedere filogenetic formatiunea
cea mai veche a cerebelului, reprezentand arhicerebelul. Urmeaza
paleocerebelul,constituit din lobul anterior si dintr-o portiune a
lobului posterior ( lobulii uvula, piramis si declive )

Restul cerebelului ,respectiv restul lobului posterior este cea mai
noua formatiune reprezentand neocerebelul.

Cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si alba. Substanta
cenusie constituie la suprafata cerebelului ,scoarta cerebeloasa, iar
in interiorul sau mai multi nuclei nervosi.

Scoarta cerebeloasa este formata de la suprafata catre profunzime din
trei straturi: un strat molecular, stratul celulelor Purkinje si un
strat granular.

Stratul molecular este constituit din neuroni mici numiti neuroni in
cosulet datorita pozitiei ramurilor colaterale ale axonilor, care
inconjoara neuronii Purkinje.

Stratul intermediar al scoartei cerebrale este alcatuit dintr-un
singur rand de cellule Purkinje.

Stratul granular contine neuroni mici rotunzi, dendritele lor facand
sinapsa cu axonii tractusurilor cailor nervoase aferente, iar axonii
cu dendritele numeroase ale neuronilor sub forma de cosulet din
stratul superficial, catre care se indreapta.

Prin fibrele nervoase aferente scoarta cerebrala este situata in
derivatie pe toate caile importante sensitive si motorii.

Nucleii cerebelului sunt: vermis, nuclei fastigiali, iar in emisfere:
nucleul globos si cel emboliform ( situati medial ) si nucleul dintat
( oliva cerebeloasa ) situat lateral.

Substanta alba a cerebelului este alcatuita din fibre nervoase
intrinseci si din fibre extrinseci.

Fibrele intrinseci sunt numite si fibre comisurale, pentru ca leaga
diferite parti ale cerebelului, constituind caile intracerebeloase.
Ele sunt de 3 feluri: scurte, care leaga regiuni corticale ale
aceluiasi lob, lungi, interemisferice ( trec prin pedunculii cerebrali
mijlocii si prin protuberanta inelara ) si fibre corticonucleare, care
leaga scoarta cerebeloasa de nuclei centrali. Aceste ultime fibre sunt
reprezentate prin axonii neuronilor lui Purkinje.

Fibrele extrinseci sunt fibrele care intra in alcatuirea tractusurilor
cailor nervoase ascendente si descendente. Se mai numesc fibre de
proiectie si realizeaza conexiuni aferente si eferente intre cerebel
si alte organe nervoase.

Fibrele de proiectie aferente ale tractusurilor cailor sensitive si
motoare fac sinapsa cu dendritele neuronului stratului granular.
Influxul nervos este condus in continuare la neuronii straului
molecular, mai departe la neuronii lui Purkinje si prin axonii
acestora la nuclei cerebelului. De la nuclei pleaca fibrele de
proiectie eferente, care participa in continuare la alcatuirea
tractusurilor cailor ascendente ( sensitive ) si descendente ( motorii
). Fibrele aferente fac in general sinapsa in scoarta cerebeloasa, iar
cele aferente pleaca de la nuclei centrali ai crebelului.

Prin pedunculii cerebelosi inferiori, cerebelul este legat de nuclei
medulari ai lui Clarke, prin intermediul tractusului ascendent
spinocerebelos posterior ( fasciculul Flechsig ) de nuclei bulbari ai
lui Goll si Burdach, prin intermediul tractusului ascendent
bulbocerebelos, de nucleii olivari bulbari - prin tractusul ascendent
olivocerebelos si prin cel descendent cerebeloolivar si de nucleii
vestibulari bulbari , prin tractusul ascendent vestibulocerebelos si
prin cel descendent cerebelovestibular.

Prin pedunculii cerebelosi mijlocii , cerebelul este legat de nuclei
pontini,prin fibrele tractusului descendent pontocerebelos si prin
fibre cerebelopontice.

Prin pedunculii cerebrali superiori ,cerebelul este legat de nuclei
medulari ai lui Bechterev, prin intermediul tractusului ascendent
spinocerebelos anterior ( fasciculul lui Gowers ) de talamus, prin
tractusul dentotalamic ( situat in continuarea celui precedent ) - de
nucleii rosii din pedunculii cerebrali, prin tractusul dentorubric.
Exista si o cale cortico-cerebelo-dento-rubro-talamo-corticala, care
leaga scoarta cerebrala si cerebeloasa in circuit.

Prin intermediul acestei cai este informat cerebelul asupra comenzilor
scoartei cerebrale iar aceasta asupra modului de executare a
comenzilor respective.

Cerebelul are deci legaturi directe prin pedunculii cerebelosi cu
maduva spinarii, bulbul rahidian, protuberanta inelara, pedunculii
cerebrali, nucleii optici diencefalici si cu scaorta cerebrala si nu
are legatura directa cu receptorii si cu efectorii.

Realizand legaturile dintre cerebel si organelle nervoase amintite,
pedunculii cerebelosi au numai o functie de conducere a influxului
nervos.

Prin cerebel trec caile sensibilitatii inconstiente proprioceptive ,
prin paleocerebel si una dintre caile motilitatii involuntare
extrapiramidale, prin neocerebel, iar arhicerebelul primeste fibre de
la nuclei vestibulari ( tractusul vestibulocerebelos ).

Arhicerebelul prin situarea sa in derivatie pe calea vestibulara,
inhiba tonusul muscular prin tractusul cerebelovestibular (
fastigiovestibular ) continuat de cel vestibulospinal. Astfel
contribuie la coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor
de redresare, deci la mentinearea posturii capului si a echilibrului
corporal .

Paleocerebelul, prin situarea sa pe calea sensibilitatii
proprioceptive inconstiente, dozeaza stimuli care ajung la scoarta
cerebrala si inhiba tonusul muscular prin tractusurile
cerebelolobulare continuate cu tractusul olivospinal si cu cel
vestibulospinal.

Paleocerebelul contribuie astfel la coordonarea reflexelor musculare
inclusiv a refelxelor posturale si a celor de redresare, realizand
astfel echilibrul corporal.

Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitaii involuntare
extrapiramidale, intervine in coordonarea miscarilor prin
intensificarea influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria
premotoare si motoare a scoartei cerbrale la nucleii motori medulari.

Astfel asigura finetea, precizia miscarilor, inclusiv a miscarilor
reflexelor posturale si de redresare, contribuind la pozitia de
echilibru a corpului.

Functiile cerebelului:

1). Mentine la un nivel constant satrea de excitaie a scoartei
cerebrale prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebral
si face astfel posibila stabilirea unui anumit raoprt inrtre scoarta
si excitanti.

2). Coordoneaza reflexele musculare somatice si vegetative in sensul
satbilirii unei proportionalitati a intensitatii contractiilor
musculare fata de intensitatea excitatiilor si a unei concomitente sau
a unei anumite succesiuni a reflexelor musculare.

Cerebelul realizeaza acaeasta coordonare in functie de excitatiile
vestibulare, propriocepttive etc. care ii parvin, prin inhibarea
tonusului muscular ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.