Cererea de chemare in judecata

Trimis la data: 2009-06-18 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 1600
Autor: Pop dumitru Dimensiune: 21kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În afara unor situaţii de excepţie, instanţa nu se sesizează din oficiu. Cu alte cuvinte, de regulă, judecata presupune o iniţiativă din partea aceluia care va avea calitatea de reclamant în proces. Această iniţiativă este ceea ce numim “cerere introductivă de instanţă” sau “cerere iniţială”. Este o cerere “introductivă de instanţă” sau “iniţială” pentru că, pe de-o parte, exprimă iniţiativa reclamantului, iar pe de alta, întrucât ea iniţiază judecata. În acest sens, art. 109 C. proc. civ. precizează că: “Oricine pretinde un drept împotriva unei alte personae trebuie să facă o cerere înaintea instanţei competente”.

Acest text nu oferă el însuşi o definiţie a cererii de chemare în judecată. Totodată sunt de făcut cel puţin alte două observaţii:
a) O cerere înaintea instanţei poate fi făcută nu numai atunci când titularul el “ pretinde un drept împotriva unei alte persoane”, ci şi în situaţii necontencioase sau pentru constarea inexistenţei unui drept;
b) Textul ar putea conduce la interpretarea greşită că cererea adresată unei instanţe necompetente nu este valabilă.

Or, în realitate, numai dacă s-ar costata că n-au fost respectate regulile de competenţă generală,cererea va fi respinsă ca inadmisibilă. În celelalte cazuri de necompetenţă, cererea produce unele dintre efectele ei, dar, prin admiterea excepţiei de necompetenţă, ea va fi soluţionată de organul jurisdicţional în favoarea căruia s-a pronunţat declinarea de competenţă (art. 158 alin. 1 C. proc. civ.). În sens generic, prin cerere ar urma să se înţeleagă formularea unei pretenţii în faţa justiţiei, în vederea satisfacerii ei. Şi tot într-un asemenea sens, pentru a cuprinde toate formele prin care se deschide judecata, s-ar putea vorbi despre “actul introductiv de instanţă”.

Cererea de chemare în judecată nu trebuie confundată nici cu acţiunea, nici cu sesizarea instanţei. Cererea este actul procedural prin care se pune în mişcare acţiunea civilă; ea nu este însă chiar acţiunea civilă. Adeseori, cererea de chemare în judecată îndeplineşte şi funcţia de sesizare a instanţei. Totuşi, uneori sesizarea instanţei reprezintă un act procedural distinct de cerere. Această constatare este evidentă în situaţia în care legea instituie obligatoriu o procedură prealabilă de conciliere între părţi, în “procedura graţioasă”, precum şi în acele situaţii, altele decât cele ce aparţin “procedurii graţioase”, când instanţa este solicitată, printr-o cerere comună a părţilor, să statueze asupra unor elemente de fapt sau de drept dintre ele.
Aşadar, cererea de chemare în judecată este actul procedural prin care reclamantul, punând în mişcare acţiunea civilă şi, totodată, de regulă, învestind instanţa cu soluţionarea ei, îşi formulează pretenţiile faţă de cel chemat în judecată, solicitând concursul instanţei pentru satisfacerea lor.

Între raţiunile cererii de chemare în judecată pot fi înscrise şi următoarele: ea semnifică abandonarea ideii de “justiţie individuală”, primitivă – în care partea se confundă cu judecătorul şi se manifestă voluntarist – în favoarea “justiţiei sociale”, independentă şi parţială; întrucât, în principiu, judecata nu se poate realiza din oficiu, cel mai adesea cererea este aceea care învesteşte instanţa; judecătorul neputând da părţii ceea ce ea nu a cerut, nici, de regulă, mai mult decât ea a cerut (ne eat ultra petita partium), cererea este aceea care determină obiectul pretenţiilor şi mijloacele pentru justificarea lui, precum şi limitele judecăţii sub aspectul întinderii pretenţiilor şi sub aspectul părţilor; cererea constituie şi actul de somare a pârâtului, fie pentru anchiesa, fie pentru a-şi pregăti apărarea.

Forma şi conţinutul cererii de chemare în judecată
Cererea trebuie făcută în scris (art. 82, alin. 1 şi art. 113, alin. 1 C. proc. civ.) şi în limba română (art. 127, alin. 1, din Constituţie şi art. 6, alin. 1 din Legea nr. 94/1992). În contextul condiţiilor generale privitoare la cereri (art. 82-84 C. proc. civ. ) şi observând exigenţele legale în materie (art. 112-114 C. proc. civ.), cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă următoarele:

1. Arătarea instanţei căreia cererea i-a fost adresată. Această menţiune prezintă interes sub două aspecte: a) potrivit art. 109 C. proc. civ., cererea celui care pretinde un drept trebuie făcută “înaintea instanţei competente”. Or, numai prin indicarea instanţei poate fi verificată competenţa acesteia. Pe de altă parte, numai o instanţă competentă se poate considera valabil învestită prin sesizarea ei; b) în toate cazurile de competenţă terotorială alternativă sau facultativă, reclamantul numai poate reveni asupra alegerii instantei, iar alegerea instanţei se face tocmai prin indicarea acesteia.

2. Identificarea părţilor. În această privinţă, actuala reglementare este nu numai laconică, dar şi lacunară, atât art. 82 alin. 1, cât şî art. 112 alin. 1, pct. 1 C. proc. civ. vorbim doar de “numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor”. Chiar în lipsa unor texte adecvate, identificarea părţilor – persoane fizice – trebuie să se facă şi prin prenume, naţionalitate, data naşterii, iar în cazul persoanelor morale prin denumire sau firmă, naţionalitate, sediu, organelle care le reprezintă legal – asemenea elemente putând prezenta deosebit interes în desfaşurarea judecăţii. Reclamantul se poate afla în imposibilitatea de a face unele dintre menţiunile arătate, dar aceasta nu trebuie să anuleze dezideratul identificării părţilor cât mai complet posibil.

Identifivarea părţilor, prin atributele menţionate, poate prezenta importanţă, între ele, pentru:
a) stabilirea limitelor litigiului sub raportul subiectelor procesuale;
b) verficarea calităţii şi a capacităţii procesuale;
c) verficarea competenţei instanţei;
d) stabilirea locului unde urmează să se facă comunicarea actelor de procedură;
e) asigurarea condiţiilor necesare pentru exercitarea dreptului la apărare, precum şi pentru sancţionarea încercării de disimulare frauduloasă a unora dintre elementele procesului.

3. Calitatea juridică în care părţile stau în judecată, atunci can dele nu stau în numele lor propriu. Părţile stau în judecată într-o dublă ipostază: în calitatea ce le derivă din raportul juridic substanţial (de exemplu, creditor şi debitor); în calitate ce le derivă din raportul juridic procesual (de exemplu, reclaman şi pârât, intervenient principal, intervenient accesoriu, chemat în garanţiei).

Interesează însă, mai ales, calitatea ce derivă dintr-un raport de reprezentare (mandatar convenţional ad litem, reprezentant legal, mandatar judecătoresc). Reprezentantul trebuie să-şi arate calitatea şi să o probeze. Altminteri, se va presupune că el acţionează în nume propriu. De asemenea, arătarea calităţii trebuie să se facă şi atunci când persoana acţionează atât în nume propriu, cât şi ca reprezentant. Menţionarea calităţii, atunci când părţile nu stau în judecată în numele lor propriu, se dovedeşte a fi esenţială în unele situaţii.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.