Cetatenia europeana

Trimis la data: 2011-05-25
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Facultate
Pagini: 69
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 19
Autor: Marina Iabanji
Dimensiune: 95kb
Voturi: 7
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Cetatenie europeana este o tema actuala deoarece tinde sa constituie pentru Uniunea Europeana o sursa de legitimitate. Faptul ca s-a instituit o cetatenie a Uniunii fara personalitate juridica are o semnificatie simbolica si politica, avand in vedere ca aceasta cetatenie in principal se rezuma in acordarea de drepturi pe care resortisantii statelor membre, ca indivizi, pot sa le valorifice si sa le exercite la nivelul Comunitatii.Drepturile sunt importante in analiza sociala nu pentru ca structureaza relatiile sociale, ci pentru ca oamenii lupta sa obtina si apara drepturi care, cred ei, le vor aduce un minimum de oportunitati si, deci, conditii pentru existenta sociala.
Conceptul de cetatenie isi incepe existenta odata cu primele comunitati umane sedentare. El se refera la cei care sunt (sau nu sunt) membrii unei aceleiasi comunitati.

Desi cetatenia este o notiune cu un caracter politic evident, apar totusi doua probleme legate de exercitarea ei, care ne arata ca abordarea doar a dimensiunii politice este insuficienta pentru o intelegere adecvata a acesteia.

Cine si in ce conditii poate beneficia de cetatenie nu este doar o problema ce tine de domeniul juridic si de natura formala a drepturilor implicate, ci este si o chestiune ce priveste competentele nonpolitice ale cetatenilor care deriva din resursele sociale pe care le administreaza si la care ei au acces.

Un sistem politic ce pretinde ca ofera un statut egal de cetatean nu este in realitate chiar atat de echitabil in cazul in care face parte dintro societate divizata pe baze inegale.

Diferite tipuri de comunitati politice dau nastere la diferite forme de cetatenie. Aceste principii simple au fost formulate pentru intaia oara acum aproape doua milenii si jumatate in a treia carte a Politicii lui Aristotel.

Principala diferenta dintre cetatenia asa cum este ea conceputa in statul-cetate din Grecia antica si in statul national democratic modern priveste dimensiunile sau sfera comunitatii politice. Pentru Aristotel, cetatenia se identifica cu statutul privilegiat al grupului conducator in statul-cetate.

Pentru Aristotel, statutul de cetatean era acordat doar celor care participau efectiv la luarea deciziilor si la exercitarea puterii. Astazi, cetatenia a fost extinsa la nivelul intregii societati. Acest din urma proces reprezinta pentru statul modern atat emblema realizarilor sale, cat si baza limitarilor sale.

Generalizarea cetateniei moderne la nivelul structurii sociale inseamna ca toate persoanele, in calitatea lor de cetateni, sunt egale in fata legii si, prin urmare, ca nici o persoana sau un grup social nu este privilegiat juridic.

Si totusi, acordarea cetateniei in contextul inegalitatilor existente intre clasele sociale ar putea sa insemne ca exercitarea efectiva a drepturilor si competentelor legale ce dau, substanta statutului de cetatean nu este accesibila tuturor celor care in mod teoretic le poseda.

Cercetatorii in domeniu examineaza notiunea de cetatenie din perspectiva a doua acceptiuni, sensuri a) institutie juridica si b) conditie juridica (un stat).

Aceste doua acceptiuni sunt strans legate intre ele, drepturile subiective ale unei persoane derivand tocmai din normele pe care le consacra sau le reglementeaza. Cetatenia in sens de institutie juridica tine de dreptul obiectiv, pe cand cetatania in sens de conditie juridica se include sferei drepturilor subiective, axandu-se pe ideea de subiect de drept.

In prima acceptiune cetatenia reprezinta un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza raporturi sociale grupate in jurul necesitatii de a asigura plenitudinea drepturilor si obligatiilor prevazute de Constitutie si legi acelor persoane care, prin sentimentele si interesele lor, sunt strans legate de destinele statului resAZpecAZtiv. Din acest punct de vedere cetatenia constituie o categorie legata de dreptul obiectiv.

Institutia juridica a cetateniei, in reglementarea actuala, scrie I.Deleanu, nu mai este o institutie care sa apartina in exclusivitate dreptului constitutional. Iar V.Popa mentioneaza ca cetatenia serveste drept obiect de studiu la mai multe discipline juridice, cum ar fi drepAZtul international public (sustinem acest punct de veAZdere, data fiind Conventia euAZroAZpeaAZna cu privire la cetatenie, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 si ratificata de catre ParAZlamentul RM prin Hotararea din 14 octombrie 1999, nr.621-XIV) si privat, dreptul faAZmiliei, dreptul civil etc.

Fiind o institutie complexa, cetatenia este o institutie a dreptului constitutional, mentioneaza I. Deleanu intrucat: a) Ea este o expresie a suveranitatii politice. Statul, pe temeiul suveranitatii lui, stabileste statutul juridic al cetatenilor sai; b) Numai cetatenii statului respectiv au dreptul de a participa la executarea puterii in formele institutionlizate ale democratiei diAZrecte (sufragiul, referendumul, initiativa populara) sau in cele ale deAZmocratiei reprezentative.

In a doua acceptiune cetatenia reprezinta conditia juridica sau statutul ce se creeaAZza prin normele juridice acelor persoane care au calitatea de "cetatean". In acest sens ea se "axeaza pe ideea de subiect de drept a carui pozitie juridica in cadrul unor anumite raporturi o caracterizeaza si numai aici se vorbeste de cetatenia unei persoane, dobanAZdirea si pierderea cetateniei.

O analiza critica a lucrarii lui T.H.Marshall, Cetatenia si clasa sociala (1950). In aceasta lucrare este formulata o teorie asupra cetateniei centrata exact pe raportul dintre evolutiile statutului de cetatean si cele ale sistemului de clase.

Argumentul lui Marshall prezinta un interes particular intrucat, explicand natura cetateniei in societatea britanica postbelica, adica, o data cu aparitia statului bunastarii sociale (welfare state), el ofera si o explicatie a aparitiei cetateniei in statul national modern in termenii evolutiei istorice a societatii capitaliste.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.