Cezanne, Gauguin si Seruat

Cezanne, Gauguin si Seruat - Impresionismul a fost o scoala controversata si foarte influenta a picturii franceze. Dupa ce critica ostila a fost invinsa, impresionismul a devenit in scurt timp conventional. Acest lucru a influentat formarea unui nou grup de tineri pictori, care au respins valorile artistice ale predecesorilor lor si au hotarat sa marcheze intr-un mod propriu, original, evolutia picturii ca arta.Cezanne, Gauguin si Seruat

Cezanne, Gauguin si Seruat - Trei lideri ai acestei contrarevolutii au fost artistii francezi Paul Cezanne, Georges Seurat si Paul Gauguin. Dupa ce lucrarile acestor trei ar¬tisti au castigat in timp o raspandita acceptare a criticilor, Roger Fry (1866-1934), critic de arta englez, a inventat termenul "postimpresionism", folosit in general pentru a descrie lucrarile celor trei artsti si de asemenea pentru a caracteriza lucrarile importantului lor contemporan, artistul olandez Vincent Van Gogh, a carui maretie nu a fost recunoscuta decat dupa moartea sa. Cezanne, Gauguin si Seruat

Georges Seurat

Dintre cei patru postimpresionisti, Georges Seurat (1859-91) a fost cel care a ramas cel mai aproape de intentiile originale ale impresionismului. Cu siguranta, temele pe care le picta cu placere erau subiectele favorite ale impresionistilor: parizieni savurand dupa-amiezile de vara sau petrecerile de seara, viata de zi cu zi a suburbiilor si peisajele malului Canalului de nord.

Fiu al unei familii relativ instarite, Seurat nu a avut niciodata grija zilei de maine, putandu-se astfel concentra si dedica pe deplin cercetarilor sale artistice. O hotarare tipica pen¬tru profunzimea lui metodica a fost aceea de a dedica primii doi ani ai carierei desenului. Abia apoi Seurat a inceput sa lucreze in culoare.

Modul lui Seurat de a aborda culorile era studiat si stiintific. Ideea centrala a lucrarilor lui era notiunea de "amestec optic". In loc sa amestece culorile pe paleta inainte de a le asterne pe panza, ceea ce pentru el insemna o pierdere de vibratie, el aseza pe suprafata picturii puncte distincte, de culoare pura, neamestecata, unul langa altul.

Cand erau privite astfel, culorile fuzionau, creand un efect mult mai stralucitor. Marimea acestor puncte de culoare era atent calculata si varia in acord cu dimensiunea picturii si distanta de la care aceasta era privita. Aceasta tehnica de a picta in tuse divizate a fost numita "pointilism": exemplul clasic este pictura lui Seurat intitulata: O dupa amiaza de duminica pe insula La Grandejatte (1884-86).

Dupa ce a investigat culorile, Seurat s-a concentrat asupra liniilor, cu credinta ca anumite linii pot provoca anumite emotii. De exemplu, liniile curbe indreptate in sus se pot folosi pentru a exprima fericirea, cele indreptate in jos pentru a exprima tristetea, iar liniile orizontale pot sugera calmul.