Chirita in provintie

Trimis la data: 2011-11-09
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 8.71 / 10
Downloads: 1663
Autor: Bobina mihail
Dimensiune: 23kb
Voturi: 69
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Vasile Alecsandri (1818-l890), personalitate marcanta a pasoptismului, se simte dator sa contribuie la construirea politica, morala si intelectuala a Principatelor Romane si considera ca spectacolul teatral atrage publicul mult mai usor decat lectura, deoarece transmite mesajul in chip nemijlocit si poate fi astfel un mijloc eficient de indreptare a moravurilor societatii si de implinire a idealurilor nationale si democratice ale epocii. in cei 46 de ani in care a scris piese de teatru, adica intre 1840, cand s-a jucat "Farmazonul din Harlau" si 1886, cand a fost definitivata drama "Odiu", a abordat cele mai variate specii dramatice: cantecele comice, farse, vodeluri, feerii, operete, comedii, drame etc.
Ciclul de comedii cunoscut sub numele "Chiritele" este alcatuit din patru piese: "Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca" (1850), "Chirita in prontie" (1852), "Cucoana Chirita in voiaj" (1863), subintitulata "cinticel comic" si "Chirita in balon".

Comedia "Chirita in Iasi", subintitulata de Vasile Alecsandri "Doua fete s-o neneaca" (1850) are ca tema demascarea parvenitismului si a snobismului coanei Chirita, sosita la Iasi, din proncie, ca sa-si marite cele doua fete, Aristita si Calipsita, cu niste barbati mai de soi decat cei locali, care erau "grosi in ceafa si morocanoi".

in capitala Moldovei ea este escrocata de doi sarlatani, cu nume sugestive, Bondici si Pungescu. Acestia stiu sa profite de snobismul si de structura ei de pronciala parvenita si sunt gata sa dena mult-ravnitii gineri, dar sunt demascati la timp si arestati de serdarul Cuculet. Grigori Barzoi soseste si el la Iasi, ca sa-si recupereze nevasta si pe cele doua fiice care umblau dupa "cai pe pareti" si astfel piesa are un final fericit.

Comedia "Chirita in prontie" de Vasile Alecsandri este continuarea "Chiritei in Iasi", din care cauza fusese intitulata, initial, "inturnarea cucoanei Chirita", si a avut premiera in mai 1852.
Piesa, denumita de dramaturg "comedie cu cantice", este structurata in doua acte, fiecare dintre ele fiind alcatuit din mai multe scene."

Personajele piesei, numite de catre autor "persoane", sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare in cadrul comediei. Perspectiva spatiala este reala si deschisa, fiind precizata de catre autor, "Ia mosia Barzoieni" si "intr-un targ din tinut", iar timpul in care se petrec intamplarile este plasat in prima jumatate a secolului al XlX-lea.

Relatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronologice, adica prezentate in ordinea derularii evenimentelor, iar in cateva situatii perspectiva temporala este discontinua, remarcandu-se alternanta temporala a intamplarilor, prin flashback.Semnificatia titlului. "Chirita in prontie" ilustreaza statutul real al eroinei principale, acela de pronciala, sugerand in acelasi timp parvenitismul si snobismul ei de a respinge cu toata forta aceasta situatie pe care o considera degradanta si straduindu-se sa impuna in proncie moda oraseneasca de la Iasi ori Paris.

Tema. "Chirita in prontie" este o comedie realista de moravuri sociale, ilustrand contrastul dintre esenta si aparenta prin care sunt construite personajele apartinand micii boierimi rurale, care, inculte, vulgare si corupte, vor sa para aristocrati cultivati si emancipati.
Conflictul dramatic este reprezentat de incrancenarea cu care Chirita se impotriveste, din motive meschine si rautacioase, casatoriei dintre Luluta si Leonas, doi tineri care se iubesc si care triumfa in finalul comediei.

Piesa, structurata in doua acte, are ca tema satirizarea parvenitismului si a snobismului epocii, a stalcirii limbii romane, precum si demascarea abuzurilor si coruptiei din Administratia statului. in textul piesei sunt presarate cuplete pe care le canta, in anumite momente, personajele comediei, cu scopul de a accentua o situatie, o trasatura caracteriala sau un aspect social si care confera comediei dinamism si veselie.

Actiunea comediei se petrece dupa evenimentele revolutiei de la 1848, cand mica boierime era dornica de parvenire, straduindu-se din rasputeri sa se comporte la Barzoieni dupa moda de la Iasi si Paris.
Actul I se petrece la mosia Chiritei din Barzoieni. inceputul piesei ilustreaza ridicolul inovatiilor mondene infaptuite la Barzoieni sub indrumarile Chiritei, care isi maritase cele doua fete si aeum se ocupa de educatia mezinului, Gulita, de 14 ani. Prost si rasfatat, el ia lectii de franceza cu "monsiu Sarla", nume sugestiv in limba romana pentru trasatura dominanta a personajului, aceea de "sarlatan", de "lenes", provenind, fara indoiala din frantuzescul Charles.

Chirita are" scopuri precise: sa-si vada sotul ispravnic si pe Gulita casatorit cu Luluta, pupila ei, care era orfana dar mostenitoarea unei importante averi. Ea este connsa ca i se cune o rasplata pentru spaima pe care o traise in timpul Revolutiei de la 1848, "Dumnezau stie cate-am patimit la 48". Asemenea lui Agamita Dandanache din mai tarzia comedie a lui Caragiale, femeia socoteste ca, pentru aceste "merite", trebuie ca Barzoi sa ajunga ispravnic:

"Doara si el are drituri (drepturi-A©.A©.) ca patriot c-a patimit Nu-i , acu, care de care are pretentii sa intre in slujba sub cuvant ca i-o fost frica la 48? Helbet! (las'pe mine!-A©.A©.) daca-i pe-aceea apoi si noi avem temeiuri Ada-ti aminte ce groaza-l apucasa pe Barzoi ca striga si pin somn c-o venit zavera".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.