Circuite logice secventiale

Trimis la data: 2004-06-09
Materia: Diverse
Nivel: Liceu
Pagini: 13
Nota: 9.58 / 10
Downloads: 3233
Autor: Matei
Dimensiune: 100kb
Voturi: 129
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
"Circuite logice secventiale"
Circuitele logice secvenţiale sunt circuite de comutare la care starea externă(ieşirea), la un moment dat, depinde nu numai de starea intrărilor la momentul de timp considerat, ci şi de stările anterioare ale acestuia. Din acest motiv circuitele logice secvenţiale(CLS) trebuie să aibă memorie în care să se păstreze informaţia referitoare la evoluţia lor anterioară.
"Circuite logice secventiale"
"Circuite logice secventiale"
Definirea circuitelor logice secvenţiale se bazează pe introducerea conceptului de stare internă. Informaţia păstrată în memorie şi pe baza căreia se cunoaşte complet evoluţia anterioară a circuitului se numeşte stare internă a acestuia.

Existenţa stărilor interne la aceste circuite, face ca evoluţia lor în timp să fie complet definită prin stările interne succesive în care circuitul se poate afla. Deasemenea, spre deosebire de circuitele logice combinaţionale, existenţa stărilor interne face ca timpul să apară ca variabilă explicită în funcţionarea acestor circuite.

Uu circuit logic secvenţial este un circuit de prelucrare a informaţiilor discrete, în care se pun în evidenţă următoarele seturi de mărimi :
• un set al variabilelor de intrare: X={ x1,x2,…,xn };
• un set al variabilelor de ieşire: Z={ z1,z2,…,zm };
• un set al variabilelor de stare: Y={ y1,y2,…,yk }.

După modul de funcţionare şi construcţie circuitele logice secvenţiale se împart în două categorii: circuite logice secvenţiale asincrone(CLSA) si circuitele logice secvenţiale sincrone(CLSS) la care comutările de stare au loc doar la momente de timp bine determinate marcate prin impulsuri obţinute de la un generator de sincronizare.

Graful de tranzitii:

Oricarui circuit logic secvential i se poate atasa un graf orientat si marcat. Graful de tranzitii constituie reprezentarea grafica a modelului matematic a unui CLS:

Algoritmul dupa care se intocmeste graful unui CLS:

a)mutimii starilor circuitului ii corespunde multimea varfurilor sau nodurilor grafului.

b)Daca Si si Sj apartin lui S sunt stari de CLS legate prin relatia Sj=f(xi,Si) atunci nodul sau varful Si se leaga de Sj printr-un arc orinetat de la Si la Sj, arcul astfel obtinut este marcat prin semnalul de intrare care a determinat tranzitia respectiva

c)Pe un graf se vor reprezenta iesirile circuitului, dar modul de reprezentare depinde de tipul circuitului, si anume la circuite de tip Mealy pe (Si,Sj) langa intrare se va trece si iesirea corespunzatoare, in timp ce la cele de tip Moore iesirea se va trece in nodurile retelei

Codificarea starilor rezultate in urma elborarii grafului respectiv organigramei

Reducerea numarului de stari

Reducerea numărului de stări constă în alipirea unui număr de stări din matricea primitivă a stărilor (după anumite reguli) şi obţinerea matricei reduse a stărilor. Cele două automate, cel iniţial şi cel redus, sunt echivalente.

Alipirea sau fuzionarea a două linii a matricei primitive a stărilor (caracterizate de stările stabile i şi j) devine posibilă dacă se respectă următoarea regulă: două linii ale matricei primitive a stărilor caracterizate de stările stabile i şi j se pot alipi , obţinându-se în felul acesta o formă redusă, dacă tranziţiile din aceste stări stabile conduc, prin alipirea aceloraşi valori ale variabilelor de intrare, în starea stabilă viitoare unică k.

Alipirea liniilor (stărilor) trebuie să ţină cont şi de un criteriu suplimentar şi anume, acela al concordanţei ieşirilor. În felul acesta, procesul de minimizare al automatului secvenţial se extinde şi asupra secţiunii logice de generare a ieşirilor. Din cele două reguli rezultă următorul criteriu practic : cele două linii pot fuziona, în cazul în care în locaţiile corespunzătoare celor două linii se află una din următoarele situaţii :

Pentru a se putea pune în evidenţă toate alipirile posibile între stările automatului se construieşte poligonul alipirilor. În nodurile acestuia se trec stările nereduse, iar pe segmente de dreaptă se vor marca alipirile posibile. După întocmirea poligonului trebuie aleasă soluţia de fuzionare optimă .

În acest sens, dacă în cazul general k – stări nereduse formează, în poligonul alipirilor, un contur poligonal complet (interior sau exterior), rezultă că cele k stări nereduse se pot alipi obţinându-se o singură stare echivalentă. În cazul în care prin alipire s-a obţinut din numărul total de stări nereduse o singură stare redusă, circuitul logic secvenţial degenerează într-unul combinaţional.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.