Citate sociologie

Trimis la data: 2014-03-28
Materia: Sociologie
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 9.85 / 10
Downloads: 0
Autor: Luminita_I
Dimensiune: 21kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
"De-o parte, o civilizatie organica, fireasca, a satului izvorata de-a dreptul, nu se stie cum, ca de la sine, din vecinatatea de pamant, din rudenia de sange, din imprejurimile de viata indurate laolalta, din trecerea din tata-n fiu a limbii, a portului, a tainelor cunoasterii si a randuielilor purtarii. O civilizatie in care un om cumpatat, cu nevoi putine si firesti, stiutor de nimicnicia lui fata de nestatornicia vremurilor si fata de nesfarsirea lumii, traieste sfios, in rand cu altii, cu grija de obraz, ca si de suflet, o viata cumpanita - fara alta drama decat cea metafizica a fiintei lui si-a lumii - in care, totul petrecandu-se ca-n vis, sau ca-n minune, omul n-are altceva de facut decat sa staruiasca in stapanirea lui de sine, implinind randuielile mostenite ale fapturii lui.
De alta parte, o civilizatie artificiala, halucinanta, nefireasca, izvorata din setea de speculatie baneasca si din setea de castig, nesfarsite amandoua ca si nesfarsirea cu care se poate inmulti banul. O civilizatie de paranoici, intemeiata pe prezumtiozitatea omului care s-a nazarit pe sine insusi Dumnezeu si a ajuns sa se inchine vitelului de aur, inchipuindu-si ca poate stapani firea, recreand-o dupa calapoadele gandului sau;

dar in care omul nu e decat o unealta, o scula nu se stie bine-n slujba cui, atat se amesteca si se-ncurca-n zeci de chipuri oamenii unii cu altii, amestecand bastinile, limbile, sangele, obiceiurile, nazuintele intr-un fel de urias Leviathan fara carma, fara tel si fara zare. Omul nu se mai poate astfel apara nici de semeni, nici de puterile pe care le-a dezlantuit - biet ucenic vrajitor - in nestire. Nazuind a cuceri lumea, isi pierde sufletul, 'ingerul ajungand sa invarteasca piatra de moara'. Daca balaurul, nici zmeul nu mai mai ies inainte de sub poduri si daca fetii-frumosi nu-i mai ucid decat in basme - este pentru ca ne-am obisnuit sa dam balaurului un chip material. Daca insa ii referim mai departe sensul lui ancestral de duh rau, duhoarea lui si relele i le simtim si azi."

Constantin Dobrogeanu Gherea, Neoiobagia, p.78-79:
"Taranul lucra pentru consumare si nu pentru schimb. In familia taraneasca se lucrau mai toate cele trebuitoare familiei. Taranul muncea la camp, taranca pe langa camp mai tesea panza pentru camasi, lana pentru straie etc... De la oaie aveau cojoc si lapte; casa si-o facea de asemenea taranul singur. Lucrand toate cele ce-i trebuia, taranul avea foarte putin de schimbat pe articole industriale, lucrate in tara ori aduse din strainatate.

Pe langa acestea, taranul se mai indeletnicea cu carausia si chiar cu unele industrii casnice. Boierii sedeau la tara (...); lipsa de impartire a muncii, lipsa de cai de comunicatie despartea satele unele de altele si de orase, asa ca nu numai taranii, dar chiar unii proprietari rar vedeau orasele mai mari ale tarii. (...) Boierii de la tara traiau in aceeasi izolare de lumea civilizata ca si taranii; in familiie lor domneau aceleasi relatii patriarhale ca si in cea taraneasca."
G. Enache, Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana, Ed. Nemira, Bucuresti, 2005, p. 505-506:
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.