Claude Monet

Trimis la data: 2005-01-23 Materia: Arte plastice Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Monica Tomescu Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Tânărul Monet a fost un norocos. Talentul său pentru pictură a fost descoperit încă din copilărie. Prima pictură a vândut-o la vârsta de 14 ani. Iar doi ani mai târziu îşi deschidea expoziţia din Rouen. Cîteva picturi din tinereţe i-au fost acceptate şi de Salon - expoziţia de lux de la Paris. Îndrăzneala artistică a tânărului pictor i-a şocat pe privitori, dar, înainte să devină maestrul incontestabil al impresioniştilor, a trebuit să treacă prin câţiva ani grei.

Claude Monet s-a născut la Paris, în l840. Şi-a petrecut copilăria în Le Havre, unde persoane distinse au cumpărat cu plăcere caricaturile sale şi ale prietenilor. Pictorul olandez Eugen Bou-din, pe care 1-a cunoscut în 1856,1-a influenţat în mare măsură soarta de mai târziu. „Reîncep a douăzecea oară (pictura), pentru a reuşi să redau farmecul luminii atotcuprinzătoare...."

In ciuda aparenţelor, aceasta nu este fraza unui impresionist, ci a unui precursor al impresionismului: Boudm. El e cel care îl iniţiază pe Monet în taina utilizării vopselei cu ulei şi în tehnica plen air - nepermisă în pictura academică. In ciuda voinţei tatălui său, care avea un magazin de condimente, Claude îşi doreşte să studieze pictura la Paris. Familia nu este încîntată de cheltuielile previzibile, care pe deasupra nici nu garantează o meserie bănoasă. Faptul că Monet a învăţat pictură i-1 datorează mă-tusii sale, care i-a asigurat o bursă continuă.

Anii de studiu - Monet se înscrie la L'Academie Suisse. Acolo îl cunoaşte pe Pissarro şi devine un client fidel al Brasserie des Martyres, unde îşi ia prânzul şi Gustave Courbet. Cafeneaua Guebrois e frecventată de August Renoir, Alfred Sisley şi, mai ales, de Eduard Manet. In I86I, Monet este înrolat; călătoreşte în Algeria, unde se îmbolnăveşte de tifos, şi din această cauză este lăsat la vatră. Se reîntorce la Le Havre. In timpul convalescenţei face cunoştinţă cu pictorul olandez Johann Jongkind, despre care avea să scrie : „Mi-a devenit maestru; lui îi datorez perspectiva de a privi..."

In 1862, Monet este din nou la Paris, de această dată în atelierul lui Charles Gleyre, unde învaţă şi Sisley, Renoir şi Bazille. Gleyre, potrivit normelor acceptate pe atunci, slăveşte frumosul antic şi nu face economie de critică la adresa elevilor săi. Monet nu îl ia însă în serios, ba chiar îl porecleşte pe Gleyre „pom-pier". In zilele însorite, elevii îşi iau vopselele şi şevaletul şi ies la aer liber, pe urmele „barbarilor" (Corot, Courbet, Daubigni, Millet). îşi doresc să picteze „natura din natură". Salonul acceptă două dintre tablourile pictate de Monet în pădurea Fontainbleu, iar critica le primeşte cu apreciere.

Publicul însă îi confundă tot timpul numele cu cel al lui Manet, care a provocat un real scandal cu opera sa Olimpia. Monet nu este câtuşi de puţin scandalizat, îşi admiră tizul. Lucrează mai multe luni la tabloul de proporţii, pe care, până la urmă, nu îl termină din motive materiale.
Reuşeşte să vîndă puţine tablouri dar cheltuie mult, iar banii primiţi de la mătuşa Lecadre nu-i ajung. Face multe împrumuturi.

In 1866 are un succes deosebit la Salon cu două lucrări: un peisaj şi portretul lui Camille, fata împreună cu care trăieşte Monet. Se decide să o prezinte familiei, călătoresc la Honfleur, dar părinţii săi refuză categoric întâlnirea.

În martie 1867, Monet se mută la Bazille, în strada Visconti, unde locuise deja şi Renoir. In acest an, juriul artistic al Salonului îi refuză picturile, deoarece sunt prea apropiate de acea „pictură tânără", împotriva căreia luptă cu încăpăţânare adepţii cunoscuţi şi recunoscuţi ai Academiei. Monet nu se dă bătut.

In aprilie se urcă împreună cu Renoir pe coloanele de la Louvre, pentru a picta de acolo străzile pariziene. Vara o petrece cu părinţii la Sainte-Adresse. Camille aduce pe lume copilul, practic fără nici un ajutor; alege să-1 numească Jean. Monet îsi lăsase iubita în grija lui Pissarro şi Bazille, la care se reîntoarce doar după naşterea fiului său; prietenele acestora vor fi naşele copilului. Viaţa tinerei familii e tulburată de probleme materiale.

Monet este dat afară şi din restaurantele în care obişnuia să mănânce, deoarece nu mai plăteşte. Ii povesteşte lui Basille că vrea să se înece, unu cred însă că a inventat povestea despre sinucidere ca să stîrnească mila şi să-i facă pe prieteni să-şi deschidă portofelul.
Din fericire, Louis Gaudibert îi cumpără câteva tablouri şi astfel poate călători la Paris.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.