Codul lui Calimach

Trimis la data: 2009-12-08 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 1050
Autor: Dumitru Melnic Dimensiune: 21kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Codul lui Calimach
În a II-a jumătate a sec. XVIII se remarcă, în ţările vest - europene (Prusia, Franţa, Austria), apariţia codurilor de legi, ca un progres faţă de obiceiurile pămîntului (cutuma). Practicate pînă atunci, care nu mai corespundeau, în totalitate, noilor situaţii apărute în societate. Această acţiune a influenţat şi unele ţări din Răsăritul Europei, printre care şi Ţările Româneşti, a căror conducători erau convinşi de necesitatea unor legi scrise.

Referat despre Codul lui Calimach
Propunându-şi să dea ţării o legislaţie cât mai perfectă, Scarlat Calimach a însărcinat cu această lucrare oameni bine pregătiţi , care, pe lîngă cunoaşterea dispoziţiilor locale, să se ocupe şi cu studierea legilor mai noi, apărute în Apusul Europei. În acest scop, a chemat în Moldova, în anul 1813, pe cunoscutul jurist sas, din Braşov, care semnează Christianns Flechtenmacher Corona Transylvaniae oriundus. Acesta, doctor ţn drept şi filozofie al Universităţii de la Viena, a fost însărcinat de domnitor ca, împreună cu juristul Anania Cuzanos, să culeagă şi să traducă norme din dreptul romano-bizantin, pentru a fi folosită la redactarea noii legiuiri.

În primul rînd, avem dovezi sigure despre vasta sa cultură juridică, ceea ce nu se poate afirma, în aceeaşi măsură, despre ceilalţi. Era socotit aşa de superior, încît vedem chiar pe Donici , despre care se dusese vestea, cerînd consultaţii de la învăţatul sas . Cît despre Cuzanos, este probabil că şi el a avut un rol important, dar mai ales pentru chestiunile în limba grecească , pe care o ştia, fără îndoială, mai bine decît toţi. Poate că la redacţia textelor, care se ştie că sa făcut în greceşte, a avut un rol mai mare decît Flechtenmacher. Probabil că mai ales aici era rolul lui şi al domnului.

Acelaşi lucru l-a făcut Flechtenmacher pentru textele latine, fiind în continuare şi traducătorul codului în limba română, ediţia din 1823.
În decembrie 1834, Gh. Asachi spune că pînă atunci lucrarea a apărut în două sute exemplare, dintre care 134 au fost date după cererea Logofeţiei Dreptăţii, iar 66 au fost depuse la Arhivele Statului
În acest fel a fost tradusă şi tipărită cea dintîi ediţie românească a Codului Calimach.

Izvoarele Codului Calimach
- Dreptul roman;
- Dreptul greco-roman (Basilicalele);
- Dreptul Ţării;
- Digestele;
- Institutele;
- Unele novele , mai puţin Armenopol;
- Codul civil francez; (art. 6 relativ la forma actelor făcute în străinătate, art.260 prin care se acordă mamelor şi bunicilor tutela, s-au recunoscut 4 clase de moştenitori. În cap. XV despre sinisfora, raport, în cap.XVI asupra acceptării şi lepădării moştenirii, în cap. XVII despre plata datoriilor, în art.1610 referitor la contractul de căsătorie, în art. 1634 privitor la zestre preţuită sau nepreţuită, în art. 1636-1637, 1639,1640,1641 referitoare de asemenea la dotă )
- Hrisoavele şi dezlegările domnitorilor anteriori (Sobornicescul hrisov al lui Alexandru Mavrocordat, din 1785)
- Adunarea de legi a lui Andronache Donici (textele despre sinisfora, tocmeile de la logodnă şi casătorie etc.)
- Obiceiurile juridice ale poporului român (ceea ce nu s-a pus în măsura cuvenită)
- Codul austriac

După o părere foarte răspîndită , Codul Calimach este codul austriac. După unii, el este simplă traducere, o copie; după alţii, o traducere cu oarecare modificări. Profesorul grec Triandaphylopoulos în savantul său studiu, este de părere că, Codul Calimach este copia a Codului civil general austriac de la 1811, iar acolo unde se vorbeşte de diviziunea materiei de părţi, secţiuni, capitole, titluri marginale, susţine că în totalitatea acestora este „une copie fidele du code austrichien” . Însă în hrisovul de la 1 iulie 1817, Domnul spune: „Cu Obştescul nostru Sfat am hotărît ca să se aleagă şi să se adune din Cărţile Împărăteşti cele mai trebuincioase pravile, adăogîndu-se şi Obiceiurile din vechime păzite în pămîntul acesta şi alte prefaceri potrivite cu starea de acum ”.

Iar la aceeaşi dată în hrisovul de promulgare adaugă: „şi la baza pntru aceasta am avut Basilicalele”. Din aceste hrisoave rezultă că Scarlat Calimach nu a copiat codul austriac sau că l-ar fi întrebuinţat ca izvor principal pentru alcătuirea codului său. Dacă Domnul ar fi vrut să ascundă folosirea codului austriac –cum se atribuie – pentru ce ar mai fi pus să i se traducă din 1813 pînă la 1816, pravilele împărăteşti? I s-ar atribui prea mult şiretenia de înşela posteritatea. Şi totuşi n-ar fi scăpat de controlul contemporanilor şi al urmaşilor.

Conform contemporanilor:
Consilierul de curte Pavel Svinin, trimis de Ministerul de Externe al Rusie pentru a face cercetări în Basarabia, arată în răspunsul său de 1 iunie 1816 că Scarlat Calimach a numit în 1815 un comitet ca să adune toate legile şi obiceiurile Moldovei în materie civilă şi criminală, cîte erau in putere de patru secole, cu arătarea ramurii şi izvorului lor. „Partea întîia a acestei legislaţii s-a tipărit acum (1816) la Iaşi în limba greacă şi tot acum se traduce în limba moldovenească”
Într-o notiţă din „Telegraful Filologic” , care apărea pe la 1817-1820 în greceşte, la Viena, se arată că Vodă Calimach a însărcinat doi boieri mari şi pe dascalul de latineşte de la Şcoala domnească, să traducă în limba dacilor legile locului „care întru puţin vor ieşi de sub teascuri” . Dacă această lege ar fi fost o copie, s-au avîndul doar ca drept principal, era greu de de admis ca aceasta să nu fi se ştiut la Viena şi să nu se fi arătat în această revistă o astfel de informaţie de laudă pentru legea împăratuliui.

Mai tîrziu (1824-1825), Petru Manega, născut în Valahia la 1782, doctor în drept de la Paris, a făcut , cu colaborarea baronului Brunov, fost student al Universităţii de la Leipzing, după cererea autorităţilor ruseşti, un proiect de cod civil pentru Basarabia, tipărită la St. Petersburg, după 1914. În discursul preliminar al acestui proiect „Codul Calimach”, spune că este un extras din Basicale şi din Armenopol .Deşi vorbeşte de codul francez, nu pomeneşte nimic de codul austrriac, ceea ce n-ar fi putut trece cu vederea un jurist ca Manega.
Agentul austriac din Iaşi, Raab, a trimis la 28 august 1818 pentru Biblioteca Curţii imperiale-regeşti un exemplar grecesc.

Agentul spune „sunt la fel cu ale noastre, dar au fost păstrate acele dispoziţiuni care aici sînt în uz în puterea obiceiurilor ce se aplică”
Celebrul cunoscător al dreptului greco-roman, E.K. Zacharia von Lingenthal, care folosea în studiile sa Codul Calimach ş-il recomandagrecilor ca model pentru noul Stat, nu spune că ar fi copiat sau luat într-o formă oarecare din codul austriac, c-il pune mereu în legătură cu dreptul roman şi bizantin, arătînd că se distinge „printr-o codificare simplă şi fidelă a legislaţiei bizantine”
Nu se face nici o trimitere la codul austriac pentru completarea sau interpretarea Codului Calimach, deşi se vorbeşte şi de codul comercial francez, şi nici măcar vreo menţiune despre cel austriac.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.