Comentarea motivelor poetice din poezia Oda in metru antic

Trimis la data: 2015-09-30
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 9.82 / 10
Downloads: 0
Autor: Nistor_T
Dimensiune: 15kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Tema geniului creator este abordata in opera marelui scriitor roman Mihai Eminescu, fiind preluata din teoriile lui Kant, Hegel si Schopenhauer. Problema soartei acestei fiinte releva atractia "Luceafarului literaturii romane" de marele mistere ale universului, de relatiile dintre creator si confruntarile cu societatea, cu trecerea timpului, cu lumea interioara.
Lucrarea "Oda (in metru antic)" este o oda dedicata singuratatii, dragostei si indiferentei. In meditatie se atesta prezenta unui "eu" prin care fiinta experimenteaza "invatarea mortii", traseul procesului fiind compus din trei momente existentiale:
Pentru poet, moartea este sursa de eliberare de conditia muritorului, de a vietui liber si implinit, caci doar in lumea absolutului se va atinge idealul. Motivul transcenderii reflecta atitudinea de baza a poetului fata de moarte "nu cred sa-nvat a muri vreodata". Acest motiv este conectat cu cel al vesniciei "pururi tinar", exprimind marea diferenta a vietii pamintesti si cea nemuritoare.

Metafora "ochi visatori" desemneaza motivul oniric, determinind ipostaza trairii sentimentului intr-un plan superior unic, intr-o forma contemplativa. Insa, "deodata" glasul iubirii il va ademeni in lumea nemuritorilor; poetul va cobori din vesnicie pentru a intilni dragostea in acelasi mod cum personajul eponim din "Luceafarul". Motivul iubirii este adiacent celui al suferintei, prezent prin metonimia "Suferinta, tu..." si oximoronul "dureros de dulce".

Repetarea pronumelui tu "in cale rasarisi tu" generata de dedublarea eului ce implica pe iubita in durerea generala, impulsioneaza poetul-geniu spre cea mai inalta forma de cunoastere. Prin ea el gusta "voluptatea mortii", fiindca iubirea si trecerea in nefiinta este intr-o conexiune certa.Sentimentul fragil, emotiv zdruncina echilibrul sufletesc, metafora "moartea nepasatoare" este provocata de suferinta ce amplifica durerea, evidentiind lirismul tulburator, elegiac. Astfel, neimplinit prin marile sale aspiratii spre absolut, apare dorinta de a se salva prin moarte.

Elementul mitologic rezida din cele doua comparatii ale fiintei poetice cu Nessus si Hercule, simboluri ale uriasei suferinta umane, indicind motivul sacrificiului. Strapuns prin camasa inveninata de foc a lui Nessus, chinuit cu toate muncile lui Hercule, eul are nevoie de a parcurge unele etape ale sinelui. Motivul cunoasterii se determina prin aceste etape necesare unui drum potrivit.Sacrificiul de sine implica purificarea sufletului, reflectata prin prisma motivului focului. Hiperbola "focul meu a-l stinge nu pot cu toate apele marii" si abundenta termenilor inserati in domeniul lexical al cuvintului "foc":
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.