Comportamentul de Monopol

Trimis la data: 2008-06-29 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 24 Nota: / 10 Downloads: 2
Autor: Ingrid Istrate Dimensiune: 60kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pe o piaţă convenţională există, în mod caracteristic, câteva firme care vând un produs identic. Orice încercare din partea unei firme de a vinde produsul său la un preţ mai mare decât cel al pieţei determină consumatorii să abandoneze firma cu preţuri ridicate în favoarea concurenţilor acestora. Pe o piaţă de monopol există doar o singură firmă ce vinde un produs dat. Când un monopolist ridică preţul, el pierde câţiva, dar nu toţi clienţii.

În realitate, cele mai multe pieţe se situează undeva între cele două extreme. Dacă o benzinărie dintr-un orăşel ridică preţul la care vinde benzina şi îşi pierde pe cei mai mulţi dintre clienţii săi, e raţional să gândim că această firmă se comportă ca una concurenţială. Dacă un restaurant din acelaşi orăşel, ridică preţul şi îşi pierde doar pe câţiva dintre clienţii săi, e raţional să ne gândim că acest restaurant are ceva putere de monopol.

Dacă o firmă are ceva putere de monopol, ea are mai multe opţiuni decât o firmă de pe o piaţă cu concurenţă perfectă. Spre exemplu, ea poate folosi strategii mai complicate de preţ şi de marketing decât o firmă de pe o piaţă concurenţială. Sau poate încerca să-şi diversifice produsul de cele vândute de concurenţii săi pentru a-şi spori şi mai mult puterea pe piaţă.
În acest capitol vom examina cum pot firmele să-şi sporească şi să-şi exploateze puterea pe piaţă.

1.1. Discriminarea prin preţ
Am susţinut mai devreme că un monopol operează la un nivel ineficient de producţie întrucât limitează producţia la un punct până unde oamenii sunt dispuşi să plătească pentru o producţie suplimentară mai mult decât costă obţinerea acesteia. Monopolistul nu doreşte să producă această producţie suplimentară, deoarece ea ar coborî preţul care ar putea fi obţinut pentru toată producţia.

Dacă un monopolist ar putea vinde unităţi de producţie diferite la preţuri diferite, ar fi o altă situaţie. Vânzarea unităţilor de producţie diferite la preţuri diferite e numită discriminarea prin preţ. Economiştii, în general, consideră următoarele trei feluri de discriminare prin preţ:

Primul stadiu de discriminare prin preţ se referă la faptul că monopolistul vinde unităţi de producţie diferite la preţuri diferite, şi aceste preţuri pot diferi de la persoană la persoană. Acesta e uneori cunoscut ca şi cazul discriminării perfecte prin preţ.

Al doilea stadiu al discriminării prin preţ se referă la faptul că un monopolist vinde unităţi de producţie diferite la preţuri diferite, dar fiecare persoană care cumpără aceeaşi cantitate dintr-un bun plăteşte acelaşi preţ. Astfel, preţurile diferă pentru unităţile de produs, dar nu şi pentru persoane. Cel mai obişnuit exemplu este cel al reducerilor comerciale.

Al treilea stadiu al discriminării prin preţ apare atunci când monopolistul vinde producţia la diferite persoane pentru preţuri diferite, dar fiecare unitate de producţie e vândută unei persoane date pentru acelaşi preţ. Aceasta e cea mai răspândită formă de discriminare prin preţ şi exemplele includ reducerile pentru persoane în vârstă, reducerile pentru studenţi şi altele.
Să privim fiecare din aceste stadii pentru a vedea ce spun economiştii despre cum funcţionează discriminarea prin preţ.

1.2.Primul stadiu de discriminare prin preţ
Pentru primul stadiu de discriminare prin preţ sau discriminare prin preţ perfectă, fiecare unitate de produs este vândută persoanei care o apreciază cel mai mult, la preţul maxim pe care persoana este dispusă să-l plătească pentru achiziţionare.

Considerăm Figura 1.1, care ilustrează curbele cererii a doi consumatori pentru un bun. Fie un model de preţ de rezervă pentru cererile unde persoanele aleg cantităţile de bunuri şi fiecare treaptă pe curba cererii reprezintă o schimbare în disponibilitatea de a plăti pentru unităţi suplimentare din produs. De asemenea in figură se ilustrează (constant) curbele costului marginal pentru produs.

Un producător care e capabil să discrimineze perfect prin preţ va vinde fiecare unitate de produs la cel mai ridicat preţ pe care-l va pretinde, iar acesta este, pentru fiecare consumator preţul de rezervă. Întrucât fiecare unitate este vândută fiecărui consumator la preţul de rezervă pentru acea unitate, nu există profit al consumatorului generat pe această piaţă; tot profitul merge la producător.

În Figura 1.1 ariile colorate indică profitul producătorului obţinut de monopolist. Pe o piaţă concurenţială obişnuită poziţia acestor arii ar reprezenta profitul consumatorului, dar în cazul discriminării perfecte prin preţ, monopolistul este capabil să-ţi însuşească acest surplus.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.